| Legendarul poet nicaraguan Ernesto Cardenal, celebrat de Institutul Cervantes, la o sută de ani de la nașterea sa |  |
| (Literatură) |
| Ernesto Cardenal, revolutionarul poet nicaraguan, va fi celebrat in cadrul unei seri de poezie, organizata de Institutul Cervantes din Bucuresti, pe 25 aprilie, incepand cu ora 18:00, la sediul Institutului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38. |
Vor vorbi despre opera sa, tradusa pentru prima oara in romaneste de Anastasia Gavrilovici si publicata in 2019 la Editura Paralela 45, Radu Vancu, Claudiu Komartin si Anastasia Gavrilovici.
Ernesto Cardenal (n. 20 ianuarie 1925) este una dintre cele mai puternice voci ale poeziei din America Centrala si de Sud, o figura complexa, care a imbratisat, surprinzator la prima vedere, doua fatete contradictorii: latura militanta si cea mistica. Poet militant, preot, activist, om politic, Cardenal a indemnat la eliberarea „din chingile servitutii, insa in cele din urma ceea ce ii reuseste in poezie este mai mult decat atat: afirmand valorile universale ale umanismului, converteste acest discurs de rafuiala si actiune directa in spiritul revoltei si al rezistentei intr-unul cu dimensiune ontologica”, dupa cum il caracterizeaza Claudiu Komartin.
Ernesto Cardenal a studiat literatura in Ciudad de México, si-a continuat studiile la New York si, in 1950, intors in Nicaragua, a participat la Revolutia din Aprilie 1954 impotriva dictatorului Anastasio Somoza. Lovitura de stat esueaza, iar Cardenal se refugiaza la Manastirea „Our Lady of Gethsemani” din Kentucky, unde il cunoaste pe cel care avea sa-i devina mentor spiritual si artistic, scriitorul american Thomas Merton. Cardenal continua la Cuernavaca studii de teologie si in 1965. Isi facuse deja un nume ca poet, prin volume precum „Ghetsemani Ky” (1960), „Epigrame” (1961), „Psalmi” (1964), „Rugaciune pentru Marilyn Monroe si alte poeme” (1965), iar in anii ’70 a castigat recunoastere internationala, volumele sale fiind traduse si tiparite la edituri prestigioase din Statele Unite. Creatia sa a fost permanent strans legata de realitatile socio-politice in care a avut un rol semnificativ. A colaborat cu Frontul Sandinist de Eliberare Nationala, care a preluat puterea in urma revolutiei din 1979, iar Cardenal a ocupat functia de ministru al Culturii timp de opt ani. Odata insa cu tendintele autoritariste ale Frontului, Cardenal a migrat spre Miscarea Renovatoare Sardinista si a protestat impotriva planului de constructie a unui canal in Nicaragua care ar fi dus la distrugerea ecosistemului si la stramutarea a zeci de mii de oameni. si-a incheiat opera poetica cu „Cant cosmic” (1989) si „Telescopul in noaptea intunecata” (1993)
Anastasia Gavrilovici (n. 1995, Iasi) este doctoranda a Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti. A publicat poezie, cronica literara si eseu si a tradus carti de Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal si Goran Simic, debutand in volum cu „Industria linistirii adultilor” (2019), volum tradus in limba sarba si care urmeaza sa apara in ?arile de Jos si in Bulgaria.
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu) este profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu si redactor-sef al revistei „Transilvania”. A publicat noua volume de poezie, printre care „Monstrul fericit” (2009), „Franghia inflorita” (2012) si „Kaddish” (2023), antologia „Cantosuri domestice” (2016), doua romane, trei jurnale si numeroase alte volume de eseuri si publicistica. Cartile sale au fost traduse in franceza, turca, maghiara, norvegiana si polona. A tradus carti de W.B. Yeats, Ezra Pound si John Berryman. A fost presedintele PEN Romania (2019-2023).
Claudiu Komartin (n. 1983, Bucuresti) este, din 2010, redactor-sef al revistei „Poesis international” si al Casei de Editura Max Blecher. A publicat noua volume de poezie si antologii, printre care „Cobalt” (2013), „Maestrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017” (2017) si „Inoculare” (2022). Editii ale cartilor sale au aparut in germana, sarba, bulgara, polona si turca. A tradus, singur sau in colaborare, 14 carti, printre care o antologie din opera poetica a lui Mario Benedetti. A fost vicepresedintele PEN Romania (2019-2023).
.
| |
|
|
|