Ceasca de cultura

Categorie: Viata

  • Marius Manole își donează ziua de naștere pentru 36 de copii care cresc în case familiale construite de Fundația Hope and Homes for Children

    * Marius Manole invita comunitatea sa doneze pentru 36 de copii care cresc in case familiale construite de Hope and Homes for Children, aflate in Bucuresti si Ilfov;
    * Fondurile stranse din donatii vor asigura accesul copiilor la activitati necesare unei dezvoltari armonioase: meditatii, cursuri, terapie, sport, excursii;

    * Campania se deruleaza intre 2-6 octombrie 2025 iar donatiile se fac pe pagina dedicata: https://hopeandhomes.ro/campania-mea/mariusmanole/. Ambasadorul Hope and Homes for Children, Marius Manole, isi dedica ziua de nastere de anul acesta unei initiative de suflet: sustinerea celor 36 de copii aflati in casele familiale construite de Hope and Homes for Children in Bucuresti si in Ilfov. Actorul invita comunitatea sa doneze pentru a le oferi si copiilor care nu au parintii alaturi sansa la o copilarie buna. Fondurile colectate intre 2-6 octombrie 2025 vor sustine dezvoltarea celor 36 de copii, acoperind costurile pentru meditatii, cursuri, terapie, activitati sportive, excursii. 

    „Am avut o copilarie foarte fericita, parintii mei m-au ferit de probleme si pentru mine, lumea era un loc bun. Incerc sa-mi imaginez acum tabloul copilariei celor care traiesc lipsiti de grija familiei, in case de tip familial, avand statul drept tutore. Copii discriminati, cu care uneori nu vor sa se joace ceilalti. Copii pe care mama nu-i striga niciodata. Copii care nici nu indraznesc sa viseze, fiindca pentru ei, lumea a inceput direct cu un mare gol. Lor le dedic ziua mea de nastere anul acesta. Daca eu am nenumarate motive de celebrare, imi doresc sa le inmultim impreuna si pe ale lor. O copilarie mai buna inseamna o lume mai buna. Copil cu copil.”, declara Marius Manole. 

    Ambasador Hope and Homes for Children din 2017, Marius Manole a mobilizat si anul trecut donatori pentru cauza copiilor vulnerabili, reusind sa impulsioneze colectarea a peste 35.000 de euro in campania „Ambasador pentru Acasa”, pentru constructia unei case familiale ce va gazdui, din decembrie 2025, 12 copii cu nevoi speciale. Atunci, actorul a oferit costumul de scena purtat in prima piesa de teatru in care a jucat pentru unul dintre donatorii campaniei. 
    Marius Manole
    O lume mai buna, copil cu copil

    Hope and Homes for Children isi propune sa le ofere copiilor din casele familiale un mediu similar celui dintr-o familie obisnuita, precum si posibilitatea de a se dezvolta armonios, de a-si urmari pasiunile si a-si valorifica potentialul. Fundatia a carei misiune este sa contribuie la inchiderea tuturor orfelinatelor din Romania a construit pana in prezent 131 de case de tip familial in 28 de judete si sectoare ale Bucurestiului, iar pana la finalul anului, va mai deschide inca doua. 

    Prin apelul lansat astazi, Marius Manole isi doreste sa deschida usi catre educatie, dezvoltare si viitor pentru copiii care nu ii au alaturi pe parinti, dar pot avea in jurul lor o comunitate generoasa si solidara. 

    Donatiile pot fi facute pe pagina de campanie: 
    https://hopeandhomes.ro/campania-mea/mariusmanole/

    /////////

    In total, in 27 de ani de interventii, Hope and Homes for Children Romania a sustinut 44.100 de copii sa ramana in siguranta langa parintii sau familia lor extinsa si sa nu fie institutionalizati, prin Programul de Prevenire a Separarii Copilului de Familie. Din 1998 si pana in prezent, Fundatia a contribuit la inchiderea a 78 de centre de plasament, iar prin eforturile Hope and Homes for Children si ale partenerilor sai au fost dezvoltate 131 de case familiale, cu 7.650 de copii scosi din orfelinate si peste 2.000 reintegrati in familia naturala sau extinsa.

    Acasă

    Marius Manole

  • Forumul Medierii Culturale revine la Cluj: autori și profesioniști în dialog despre lectură și comunități

    Centrul Cultural Clujean organizeaza, intre 9 si 11 octombrie 2025, Forumul Medierii Culturale. Editia a VII-a, un eveniment anual dedicat profesionistilor din cultura si educatie, bibliotecarilor, profesorilor, artistilor, editorilor, autorilor si tuturor celor interesati de modul in care cultura poate transforma comunitatile. Tema acestei editii aduce in prim-plan lectura si rolul transformator al literaturii: cum putem creste cititori si comunitati prin biblioteci, muzee, festivaluri, proiecte educationale si initiative care implica direct publicul, inclusiv copiii si tinerii. Forumul creeaza un spatiu de dialog intre cei care modeleaza infrastructura culturala si cei care experimenteaza noi forme de apropiere de cultura.
    „Si anul acesta ne dorim sa scoatem in fata exemplele frumoase prin care medierea culturala reuseste sa apropie oamenii de cultura – de data aceasta de cultura scrisa – si sa faca institutiile si organizatiile mai relevante pentru comunitati. Scrisul, lectura, felul in care literatura schimba felul in care vedem lumea – toate acestea ne inspira sa actionam cu sens, sa cream legaturi si sa punem in miscare initiative care aduc dezvoltare, atat la nivel personal, cat si social, prin cultura si educatie”, a declarat Corina Bucea, manager cultural, care curatoriaza Forumul Medierii Culturale impreuna cu Raluca Iacob.
    Forumul Medierii Culturale

    Evenimentul este structurat in patru sesiuni tematice:
    # Definire – despre ce inseamna medierea culturala astazi si cum pot noile practici participative sa apropie publicul de literatura si de institutiile culturale. Invitati: Alex Moldovan (scriitor), Claudia Serbanuta (cercetatoare), Raluca Selejan (Libraria La Doua Bufnite). Moderatoare: Corina Bucea si Raluca Iacob.
    # Cadre – despre rolul bibliotecilor in modelarea si coagularea comunitatilor diverse. Invitati: Solène Brunet (Institutul Francez Cluj), Sorina Stanca (Biblioteca Judeteana „Octavian Goga” Cluj), Petronela Bordeianu (Biblioteca Prichindeilor, Berlin), Ioana Irinciuc (Filiala „Marin Preda” a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti). Moderatoare: Corina Bucea.
    # Resurse – despre proiecte si instrumente practice care incurajeaza lectura si deschid noi forme de implicare. Invitati: Octavian Popa (Boovie), Mihai Lupu si Stelian Grigore (EduCaB), Maria Ghiorghiu (Asociatia OvidiuRO), Georgiana Lesu (Muzeul National al Literaturii Romane Iasi / FILIT). Moderatoare: Raluca Iacob.
    # Competente – despre abilitatile necesare celor care duc educatia si cultura la firul ierbii, in comunitati diverse si cu acces redus la resurse. Invitati: Larisa Chericheanu (CititOra Book Club Rosia Montana), Teodora Trisca (profesoara de engleza), Brandi Bates (Citim Impreuna Romania), Mariana Marian (Biblioteca Judeteana „I.S. Badescu” Salaj). Moderatoare: Irina Balan.

    Programul Forumului Medierii Culturale este curatoriat de Corina Bucea (Centrul Cultural Clujean) si Raluca Iacob (consultant in politici si management cultural), iar participarea este gratuita, pe baza de inscriere online: academiaschimbarii.ro/forumul-medierii-editia-2025. 
    Un moment special al editiei il reprezinta evenimentul „Literatura pentru copii: cuvinte scrise impreuna”, care are loc pe 10 octombrie, intre orele 18:30 si 20:00, la Carturesti Casa Hintz. Publicul este invitat sa participe la o discutie si prezentari de carte cu autoarele Victoria Patrascu, Iulia Iordan si Carmen Tiderle, moderata de Victor Miron. 

    Intalnirea exploreaza felul in care povestile pentru copii prind viata din imbinarea experientei creatoare cu practica pedagogica, dar si cum copiii devin coautori prin ideile si intamplarile pe care le aduc in procesul creativ. Intrarea este libera.

    Forumul Medierii Culturale are loc la Pavilionul din Parcul Feroviarilor si la Carturesti Casa Hintz din Cluj-Napoca. 

    Agenda completa, inscrieri si detalii despre speakeri si evenimente sunt disponibile pe website: academiaschimbarii.ro/forumul-medierii-editia-2025. 

    Evenimentul face parte din proiectul Studiotopia, finantat de Uniunea Europeana si este organizat cu sprijinul Ministerului Culturii, al Primariei si Consiliului Local Cluj-Napoca.
    Forumul Medierii Culturale
    ***
    Forumul Medierii Culturale este organizat de Centrul Cultural Clujean, organizatie non-guvernamentala de cultura si dezvoltare durabila care gestioneaza programe de dezvoltare a sectorului cultural si de crestere a impactului culturii in societate, in domeniile educatie, sanatate si well-being, dezvoltare urbana si rurala.
    Forumul Medierii Culturale

  • Proiectul Delete. Run. Fake News – ateliere creative pentru locuitorii din Ploiești

    Pe 2 si 3 octombrie, la Scoala Gimnaziala „Sf. Vasile” si la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Ploiesti se da startul proiectului Delete Run Fake News, ce isi propune sa combata dezinformarea si consumerismul digital prin arta participativa si tehnologie. Pe durata sa, locuitorii din Ploiesti vor putea lua parte la ateliere creative de ateliere de educatie audiovizuala, de jurnalism si „Adevarat sau Fals” cu Matei Barbulescu (jurnalist independent), Diana Paun (artista vizuala), Alina Tofan (actrita si fosta realizatoare radio) si la o expozitie.

    Delete. Run. Fake News urmareste stimularea gandirii critice si constientizarea modului in care manipularea informatiei si reclamele targetate ne influenteaza perceptiile. Totodata, promoveaza utilizarea etica a inteligentei artificiale in creatia artistica 

    In contextul accelerarii digitalizarii si al accesului facil la informatie prin retele sociale si platforme online, societatea contemporana se confrunta cu o crestere alarmanta a fenomenului dezinformarii. In special tinerii si adolescentii, aflati in proces de formare a identitatii si a capacitatilor de analiza critica, sunt vulnerabili in fata stirilor false, a manipularii emotionale si a continuturilor distorsionate diseminate online. Studiile recente indica faptul ca peste 60% dintre utilizatorii de internet din Romania intampina dificultati in identificarea surselor credibile de informare, iar retelele sociale au devenit principalele canale de distributie a informatiei, dar si a manipularii.

    Lipsa unor spatii de dialog critic si educatie media, combinata cu influenta crescanda a algoritmilor de recomandare si a reclamelor online, favorizeaza formarea unor perceptii sociale distorsionate si accentueaza consumul pasiv, fara spirit critic al informatiei. De asemenea, initiativele culturale care sa abordeze aceste teme intr-un mod aplicat, participativ si interdisciplinar este limitat, mai ales in orasele medii si mici.

    Dubla problema care se contureaza consta in lipsa accesului la instrumente de gandire critica si de intelegere a mecanismelor dezinformarii, in special in randul tinerilor si al cadrelor didactice, dar si in absentunor spatii de expresie artistica si culturala care sa faciliteze reflectia, dialogul civic si rezilienta colectiva in fata manipularii informationale.

    Dupa etapa de ateliere din cele doua scoli, rezultatele vor fi transformate in creatii artistice ale trainerilor care sustin atelierele dar si ale artistilor Marieke Leene (Olanda / Portugalia, new media artist), Stefan Blanica (sound artist) si Larisa Tofan (instalatie obiecte / costume), cu contributia directa a elevilor participanti la ateliere. Expozitia va avea loc in Ploiesti si la Bucuresti.

    Proiectul Delete. Run. Fake News isi propune sa raspunda acestei provocari printr-o abordare inovatoare, participativa si interdisciplinara, care combina arta, noile tehnologii si educatia media pentru a cultiva gandirea critica, dialogul si coeziunea sociala in randul comunitatii locale din Ploiesti, cu extensie in mediul online la nivel national.

    Delete. Run. Fake News este un proiect cofinantat de Consiliul Judetean Prahova.
    Proiectul este demarat de Asociatia Macaia, prin Plastic Art Performance Collective, in parteneriat cu Asociatia Metropolis.

  • „Portret gastronomic local” ajunge în Mărginimea Sibiului: „Cămara Chivuței” și plăcinta miresei

    Dupa Bucovina, Dobrogea si Tara Fagarasului, seria documentara „Portret gastronomic local.”, difuzata pe canalul de YouTube Amintiri Gustoase, poposeste acum in Marginimea Sibiului. Episodul 4 invita publicul la „Camara Chivutei”, unul dintre cele 43 de Puncte Gastronomice Locale din judetul Sibiu si singurul care, in acest an, a primit titlul de „custode de traditii creative”, o distinctie ce recunoaste rolul sau in valorificarea si transmiterea patrimoniului local, atat imaterial, cat si material. La nivel national, doar opt PGL-uri au fost onorate cu aceasta recunoastere.
    „Camara Chivutei” este un Punct Gastronomic Local unde gustul se pastreaza peste anotimpuri, iar fiecare borcan asezat pe raft spune o poveste. In gospodaria ridicata la poalele muntilor, pe Valea Sadului, mancarea reprezinta un gest de grija pentru memoria trecutului si pentru legatura nevazuta dintre generatii. De la dulceata de fructe culese la vremea lor pana la zacusca facuta incet, la foc domol, fiecare preparat poarta amprenta rabdarii si a simplitatii de altadata. Gradina si camara plina sunt martorii unei vieti in care retetele se invata si se traiesc zi de zi, ca parte dintr-o identitate pastrata cu grija.
    Camara Chivutei
    Pentru Chivuta, gazda si sufletul locului, sustenabilitatea nu e un concept modern, ci firescul cu care a crescut: a gatit de la 12 ani alaturi de mama si de bunica sa, a invatat sa foloseasca doar ceea ce ii oferea pamantul si sa respecte munca depusa pentru fiecare ingredient. Astazi, preparatele sale sunt facute in mare parte din productia proprie, iar ceea ce lipseste vine de la micii producatori din Sadu. Totul este sezonier, fara risipa, iar fiecare farfurie care ajunge pe masa spune povestea drumului ei: din gradina in oala, din oala in camara, din camara inapoi pe masa, un ciclu simplu si firesc.
    Camara Chivutei


    Placinta miresei, un desert cu straturi dulci si plin de simboluri
    Fiecare episod readuce in atentia publicului un preparat reinterpretat de un creator de continut gastronomic. In episodul 4, desertul-vedeta este „placinta miresei”, o prajitura spectaculoasa cu patru straturi dulci (blat de cozonac, gem de caise, budinca de gris cu lamaie si bezea cu nuca), care se coc impreuna si dau nastere unei felii festive.

    Reinterpretarea ii apartine Danei Burlacu, autoarea blogului „Prajiturici si altele”.

    „Placinta miresei este o placinta speciala, care testa, in trecut, legatura dintre nora si soacra. Era un bun prilej de a intra la inima soacrei cu straturi dulci si maiestrie in bucatarie”, spune Dana Burlacu.
    Placinta miresei (c) Dana Burlacu
    Reteta presupune patru straturi dulci, iar ingredientele sunt pentru o tava de dimensiuni de  20-30 cm.

    Stratul 1: blat de cozonac
    Ingrediente: 250 g faina, doua galbenusuri, 50 g zahar, 150 ml lapte, 15 ml ulei, un strop de vanilie, 15 g drojdie proaspata, un strop de sare
    Intr-un bol se pune faina, sarea si drojdia dizolvata in putin lapte caldut. Se adauga laptele cald in care s-a dizolvat zaharul, vanilia si galbenusurile. Se framanta aluatul, iar la final se adauga uleiul. Se framanta pana se omogenizeaza aluatul. Apoi, aluatul se acopera si se lasa la dospit aproximativ 30 de minute.

    Stratul 2: gem de caise/magiun (350 g gem de caise)
    Stratul 3: budinca de gris cu lamaie

    Ingrediente: 500 ml lapte integral, 100 g gris, 50 g zahar, 3 oua, coaja rasa de lamaie, un strop sare
    Laptele se toarna intr-o craticioara cu fund dublu, se adauga zaharul, se amesteca si se lasa la foc mic. Cand incepe sa fiarba, se adauga grisul, putin cate putin, amestecand mereu cu telul. Se tine 1-2 minute la foc, amestecand incontinuu. Compozitia trebuie putin racorita, iar apoi se adauga coaja rasa de la o lamaie si, pe rand, ouale.

    Stratul 4: bezea cu nuca

    Ingrediente: doua albusuri, 125 g zahar tos, 3-4 linguri de nuci macinate (sau migdale)
    Albusurile se mixeaza usor, apoi se adauga zaharul, cate putin. Compozitia se bate pana ce devine ferma si are un aspect sticlos. Se adauga si nucile macinate.

    Intr-o tava tapetata cu hartie de copt se intinde aluatul de cozonac, peste acesta se intinde gemul de caise, apoi budinca de gris, iar la final, stratul de bezea cu nuca.

    „Placinta miresei” se coace in cuptorul preincalzit la 170-175 de grade Celsius, timp de aproximativ 40-45 de minute.

    Dupa coacere, se lasa la racit si apoi se portioneaza cu un cutit bine ascutit si cu miscari ferme.
    Placinta miresei (c) Dana Burlacu

    Productia seriei documentare „Portret gastronomic local”, care va avea in total 10 episoade dedicate unor PGL-uri si regiuni diferite, este realizata de Cronicari Digitali, pentru Amintiri Gustoase, avand drept partener principal Electrolux Romania.

    Valea Sadului

  • „Portret gastronomic local” ajunge în inima Transilvaniei: povestea „Gospodăriei Cobor – Șura-n bucate” și coliva reinterpretată

    Dupa Bucovina si Dobrogea, seria documentara „Portret gastronomic local”, difuzata pe canalul de YouTube Amintiri Gustoase, poposeste in Tara Fagarasului, acolo unde Gospodaria Cobor aduce la masa traditia, comunitatea si gusturile autentice din Transilvania. In fiecare episod, un loc, o familie si un preparat autentic dau glas patrimoniului culinar romanesc. De aceasta data, calatoria ajunge in satul Cobor, judetul Brasov, la Punctul Gastronomic Local „Gospodaria Cobor – Sura-n bucate”, unul dintre cele 111 PGL-uri din judet. Aici, povestea incepe cu un sir de case vechi, suri si grajduri parasite, descoperite de Camelia si Silviu in 2018. Cei doi, alaturi de fiica lor Sarah si cu sprijinul Chef-ului Daniela Graura, au transformat pas cu pas abandonul in renastere.
    Fiecare grinda, fiecare tigla si fiecare cui vechi au fost pastrate sau refolosite. In proces, intreaga comunitate a fost implicata: fierarul satului, dulgherii, vecinii priceputi. Pentru multi, a fost mai mult decat munca: a fost prilejul de a putea spune „si eu am pus mana la minunea asta”.
    Camelia Petre
    Astazi, Gospodaria Cobor este un ansamblu viu: sura cu ferestre mari gazduieste „Sura-n bucate”, spatiu generos pentru mese si evenimente, grajdurile au fost transformate in camere cochete de cazare, iar gradina si curtea respira tihna Transilvaniei. Atmosfera e unica: traditionala si autentica, dar in acelasi timp confortabila si deschisa.

    In bucatarie, Sarah Bayer-Petrutiu da gust preparatelor, mereu supravegheata cu atentie si inspiratie de Chef Daniela Graura, bine-cunoscuta in Tara Fagarasului pentru pasiunea de a descoperi si readuce la viata retete vechi. Branzeturile sunt aduse de la nea Moise, legumele vin din gradina Angelikai Holdreich, iar siropurile de la Anne Joliff completeaza masa cu savoarea livezilor locale. Aici, fiecare ingredient are o poveste, iar fiecare fel servit spune ceva despre loc si despre oameni, iar farmecul locului sta in felul in care familia si comunitatea reusesc sa impleteasca ospitalitatea, traditia si modernitatea.
    Gospodaria Cobor
    Gospodaria Cobor
    Gospodaria Cobor
    Sarah Bayer-Petrutiu

    Coliva reinterpretata, un desert cu poveste
    In fiecare episod, un creator de continut gastronomic reinterpreteaza un preparat specific locului. Pentru episodul 3, desertul-vedeta a fost chiar coliva, reinterpretata cu sos de prune si krantz.
    „Stim ca exista deserturi specifice pentru anumite perioade din an, precum pasca de Paste, mucenicii de Martisor, cozonacul de Craciun. Coliva, insa, ocupa un loc aparte si am simtit ca merita sa fie adusa in atentie si ca desert autentic al satului romanesc”, marturiseste Andreea Juganaru, autoarea reinterpretarii.
    Reteta originala de la Gospodaria Cobor foloseste sos de corcoduse, dar, pentru un plus de accesibilitate si culoare, in varianta sa reinterpretata, Andreea a ales prunele coapte. Rezultatul este un desert fin, aromat, cu o noua prezentare.

    Reteta colivei cu sos de prune si krantz

    Ingrediente:
    Pentru coliva: 300 g arpacas, ½ lingurita sare, 200 g miez de nuca prajita, 1 lingurita esenta de vanilie, 1 lingurita de coaja rasa de lamaie, coaja rasa de la o portocala, 2 lingurite de esenta de rom.
    Pentru sosul de prune: 500 g prune bine coapte, 70 g zahar, sucul de la o portocala, un baton de scortisoara.

    Pentru krantz: 100 g zahar alb, 5-6 jumatati de miez de nuca.Mod de preparare

    Mod de preparare:

    Spala foarte bine arpacasul in mai multe ape, apoi pune-l la inmuiat in apa rece timp de cateva ore sau chiar peste noapte. Dupa ce s-a inmuiat, scurge apa si pune graul la fiert intr-o oala mare, cu aproximativ 1,5 litri de apa si sare. Fierbe la foc mic, amestecand din cand in cand, pana ce bobul de arpacas se desface si devine moale. Daca mai este nevoie, adauga apa fierbinte pe parcurs.
    Cand arpacasul este fiert, lasa-l sa se raceasca in oala complet, acoperit cu un prosop curat, pentru ca boabele sa absoarba lichidul ramas. 

    Adauga zaharul, miezul de nuca prajita si tocata, vanilia, coaja de lamaie si esenta de rom. Omogenizeaza bine compozitia si rastoarna totul in castronele mici sau in ramekine. Niveleaza bine cu o lingura si lasa deoparte pana ce pregatesti restul ingredientelor.
    Pentru sosul de prune, pune intr-o craticioara prunele spalate si curatate de samburi, impreuna cu zaharul, sucul de portocala si batonul de scortisoara. Fierbe la foc mic pana ce prunele sunt moi. Indeparteaza batonul de scortisoara si cu ajutorul unui blender paseaza prunele pana ce obtii un sos fin si curgator. Daca este prea gros, mai adauga treptat putina apa. 
    Pentru krantz: intr-o craticioara, caramelizeaza zaharul avand grija sa nu se arda. Trece fiecare jumatate de nuca prin zaharul caramelizat si pune-le pe o hartie de copt. Lasa-le sa se raceasca in totalitate. 
    Monteaza desertul: Pe o farfurie adanca, rastoarna un castronel cu coliva, astfel incat coliva sa fie pe farfurie cu partea de sus in jos. Imprejurul colivei, toarna o cantitate de sos, astfel incat sosul sa acopere baza farfuriei. Pe deasupra, pune o jumatate de miez de nuca caramelizata.
    Coliva reinterpretata de Andreea Chinese Food (c) Andreea Juganaru

    Productia seriei documentare „Portret gastronomic local”, care va avea in total 10 episoade dedicate unor PGL-uri si regiuni diferite, este realizata de Cronicari Digitali, pentru Amintiri Gustoase, avand drept partener principal Electrolux Romania.

  • Peste 120.000 de participanți la evenimentele organizate de ARCUB în cadrul Zilelor Bucureștiului 2025

    In weekendul 20–21 septembrie, in contextul Zilelor Bucurestiului, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti a sustinut unele dintre cele mai spectaculoase si asteptate evenimente ale weekendului, care au atras peste 120.000 de spectatori. „Strazi Deschise – Bucuresti”, editie speciala de sarbatoare
    Calea Victoriei si str. Poiana cu Aluni (Sector 2) au devenit pietonale si au gazduit un program extins de evenimente, care a inclus peste 80 de evenimente stradale, printre care: spectacole de teatru si animatie stradala, concerte, expozitii, parade si ateliere pentru toate varstele. Atmosfera a fost completata de instalatii interactive, proiectii de film si activitati sportive, intr-o veritabila promenada urbana dedicata comunitatii.
    „Primaria Deschisa” – patrimoniul accesibil publicului
    Pentru o zi, Palatul Primariei Capitalei si-a deschis portile publicului, oferind vizitatorilor tururi ghidate, expozitii tematice, proiectii de filme istoriece, dar si o masa a comunitatii si o serie de spectacole si concerte live pe strada Elie Radu. Evenimentul a pus in valoare una dintre cele mai frumoase cladiri interbelice din Bucuresti, oferind o incursiune in patrimoniul istoric al orasului.
    Piata Festivalului George Enescu – concerte de muzica clasica cu acces gratuit
    In ambele seri de sarbatoare, Piata George Enescu a fost plina de spectatori, devenind gazda uneia dintre cele mai de succes editii din istoria proiectului. Filarmonica „George Enescu”, dirijata de Tiberiu Soare si avandu-i ca solisti pe Veronica Anusca si George Virban, a deschis seria de concerte cu un program de exceptie. Atmosfera a continuat duminica seara cu un spectacol festiv al artistilor Opereta Stars de la Teatrul National de Opereta si Musical „Ion Dacian”, urmat de concertul plin de energie al Big Band-ului Radio Romania, alaturi de artistii Berti Barbera (voce, percutie) si Adrian Ciuplea (bass), sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru.
    „Sirene pe Dambovita” – primul spectacol pe apa produs in Romania
    Unul dintre momentele inedite ale editiei a fost productia „Sirene pe Dambovita”, primul spectacol romanesc pe apa, regizat de Gabriel Sandu si prezentat in zona Operei Nationale Bucuresti, in cadrul proiectului „Dambovita Delivery”. Spectacolul – produs de Asociatia IOTA si coprodus de ARCUB – a combinat muzica live, teatru, video mapping si coregrafie, transformand raul orasului intr-o scena poetica.
    Evenimente in cartiere – arta a redat viata orasului

    ARCUB a sustinut si o serie de evenimente partenere care au animat cartiere si spatii simbolice ale Capitalei:
    * Dambovita Delivery – editie speciala la Opera Nationala, reactivand relatia orasului cu raul.
    * Dorobanti StreetArt Fest – expozitii si concerte dedicate artei urbane.
    * Urban Explorers – Night Session – proiectii video si tururi ghidate in cartierul Mantuleasa.

    Inchiderea expozitiei „Arta vitraliului la 360°” la ARCUB
    Sarbatoarea s-a incheiat la Hanul Gabroveni cu recitalul de pian „Ecouri romantice” sustinut de Andreas Iliuta, marcand finisajul primei expozitii din Romania dedicate exclusiv vitraliului.

    Zilele Bucurestiului au confirmat inca o data importanta acestei sarbatori pentru oras si comunitate. Evenimentele sustinute de ARCUB s-au bucurat de un foarte mare succes si au reunit, in cele doua zile, zeci de mii de participanti de toate varstele.

    ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti cultiva identitatea culturala a Capitalei din 1996. Proiectele initiate si desfasurate de ARCUB in anii de activitate au contribuit la diversificarea vietii culturale a orasului, precum si la inscrierea acestuia in randul marilor capitale ale lumii. ARCUB este organizatorul celor mai ample evenimente de strada din Bucuresti, printre care: Festivalul international al luminii – Spotlight, Festivalul International de Teatru de Strada – B-FIT in the Street!, al singurului festival international de jazz in aer liber din Capitala, Bucharest Jazz Festival, si al Zilelor Bucurestiului.

  • Glyphs. Parcul Natural Văcărești se scrie cu un nou alfabet

    Primul eveniment ADN • Arta Dialog Natura, proiect care imbina explorarea naturii cu arta contemporana, a dezvaluit interventia artistica Glyphs din Parcul Natural Vacaresti. Colaborare a artistelor Andreea Medar, Marina Oprea si Malina Ionescu, interventia propune un alfabet codat, reprodus in elemente de ciment si rasina amplasate pe vechi blocuri de beton reintegrate treptat in natura, in zona fundatiilor hidrocentralei neterminate din perioada socialista. Prezentarea Glyphs a fost precedata de un tur ghidat sustinut de Dan Barbulescu, director executiv al Asociatiei Parcul Natural Bucuresti, care a sumarizat istoria si particularitatile acestui ecosistem unic.  

    Glyphs reprezinta un nou sezon al proiectului Outlands, inceput de cele trei artiste in 2021. Interventia initiala – astazi ascunsa de vegetatia specifica deltei urbane – a pornit de la istoria acestui spatiu ambiguu, modelat de interventii umane, esecuri urbanistice si abandon, recuperat partial de natura si protejat temporar de statutul de rezervatie. Proiectul neintruziv al artistelor a scos la iveala ruine recente, intr-un peisaj straniu ce evoca structuri ancestrale cu origini necunoscute, de la cercurile din lanurile de cereale din preajma Stonehenge sau Avebury la gigantii din Insula Pastelui. In prezent, lucrarea initiala este inca vizibila pe hartile din aplicatii desi vegetatia a sters aproape in totalitate mesajul.

    O plimbare de toamna prin Parcul Natural Vacaresti va da acum noi teme de explorare: felul in care natura a rescris un peisaj abandonat de om, dar si felul in care interventia artistica propune o alta forma de „scriere” a spatiului.
    07 (c) Vlad Dragne

    –-

    In plina criza ecologica, scopul proiectului ADN • Arta Dialog Natura este dezvoltarea unei platforme interdisciplinare dedicate Artei Ecologice din Romania, care va reuni, alaturi de artisti consacrati ca Matei Bejenaru, Irina Botea-Bucan, Geta Bratescu, Constantin Flondor, Iosif Kiraly, Aurora Kiraly, Ana Maria Micu, Liliana Mercioiu-Popa, Dan Perjovschi, tineri artisti interesati de acest camp de cercetare, cat si teoreticieni ai artei, eco-esteticieni si specialisti in stiinte ca peisagistica, biologia sau meteorologia. 
    21 (c) Raluca Paraschiv – Malina Ionescu si Marina Oprea, autoare lucrare land art
    23 (c) Raluca Paraschiv – detaliu lucrare land art

    Parteneri: AICA Lituania, Galerie itinérante Neli D. Paris, Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” Iasi, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca, Forumul Cultural Austriac, Revista ARTA, Asociatia Peisagistilor din Romania – AsoP, Asociatia Parcul Natural Vacaresti, Asociatia REC (RESURSE PENTRU EDUCATIE SI CULTURA), Radio Romania International, Asociatia T-ACT, Revista Propagarta, Revista ARHITECTURA.

    Proiect cultural co-finantat de Administratia Fondului Cultural National. 
    Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.

    25 (c) Raluca Paraschiv – detaliu lucrare land art

  • O dulce poveste lipovenească în episodul 2 al seriei „Portret gastronomic local”: „La Grisha” și Tortul Medovik

    Dupa un debut savuros in Bucovina, seria documentara „Portret gastronomic local”, difuzata pe canalul de YouTube Amintiri Gustoase, continua cu un nou episod care invita publicul sa descopere gusturi si povesti din Dobrogea. In fiecare saptamana, un loc, o familie si un preparat autentic dau glas patrimoniului culinar romanesc. De aceasta data, calatoria ajunge in comuna Ghindaresti, judetul Constanta, la punctul gastronomic local „La Grisha”, unul dintre cele 12 PGL-uri din judet, dar singurul care a castigat anul acesta titlul de custode de traditii creative, ceea ce ii recunoaste contributia la promovarea patrimoniului imaterial si material local (8 PGL-uri din Romania au primit aceasta distinctie). 
    Aici, familia Matei a transformat vechea casa lipoveneasca a bunicilor intr-un loc unde ospitalitatea si bucatele de peste pregatite dupa retete de familie spun povesti mai bine decat cuvintele.

    Filofteia Matei gateste asa cum a invatat de la mama ei, cu simtul masurii si al gustului, in timp ce sotul ei, Grigore, inginer la baza, afuma peste dupa tehnici vechi si delicate. Fiica lor, Ioana, aduce energia noii generatii si se ocupa de promovare. Tot ce ajunge pe masa este rodul unei munci impartasite si al colaborarii cu producatori locali, de la apicultorul Grigore Izot pana la brutareasa Maria Brateanu.

    La Grisha
    Comunitatea lipoveneasca din Ghindaresti, care traieste in proportie de peste 95% dupa traditii de rit vechi, isi deschide astfel usile catre vizitatori. Cu mancare de peste, povesti despre Dunare si atractii turistice ce variaza de la cetatea antica Capidava pana la muzeul rural de arta de la Topalu, experienta de aici inseamna autenticitate si tihna.
    Tortul Medovik, o dulce punte intre traditie si reinterpretarea moderna

    Fiecare episod din serie readuce in atentia publicului un preparat reinterpretat de un creator de continut gastronomic. 
    Pentru episodul 2, Andreea Juganaru (Andreea Chinese Food) a ales Tortul Medovik, un desert lipovenesc construit din foi fine cu miere, unse cu smantana si presarate cu zmeura. 

    „Unele lucruri au nevoie sa fie facute cu rabdare si cu suflet. Asa este si Tortul Medovik, un dulce care se pregateste cu grija, rabdare si respect pentru traditie”, spune Andreea Juganaru.
    Tort Medovik (c) Andreea Juganaru

    Reteta pentru un Tort Medovik cu diametrul de 18 cm

    Ingrediente 
    Pentru foile cu miere (10 foi): 100 g miere, 100 g zahar, 150 g unt (82% grasime), 2 oua mari, 1 lingurita bicarbonat de sodiu (aprox. 5 g), 400 g faina tip 000, 1 lingurita scortisoara pudra, un praf de sare

    Pentru crema: 500 g smantana fermentata grasa 25% grasime, 200 ml smantana lichida, foarte rece, pentru frisca (30–35% grasime), 130 g zahar pudra, 1 lingurita extract de vanilie, 300 g zmeura proaspata
    Mod de preparare:

    Puneti mierea, zaharul si untul intr-un bol metalic si incalziti-le pe baie de aburi pana se topeste untul. Adaugati ouale batute si bicarbonatul, amestecand energic pana cand compozitia capata volum si culoare aurie. Dupa ce se racoreste, incorporati treptat faina cernuta cu scortisoara. Rezulta un aluat moale, pe care il inveliti in folie alimentara si il lasati la frigider 4–5 ore sau peste noapte.
    Impartiti aluatul in 10 bile, intindeti fiecare bila intre doua coli de hartie de copt pana obtineti o foaie subtire si decupati discuri de 18 cm cu ajutorul unei farfurii. Coaceti la 180°C, cate 4–5 minute. Resturile de aluat se coc si ele, urmand sa fie folosite la decor.
    Pentru crema, bateti smantana lichida pana obtineti o frisca semi-tare. Intr-un alt bol, amestecati smantana fermentata cu zaharul pudra si vanilia, apoi incorporati frisca usor, pana obtineti o crema omogena.
    Asamblati tortul alternand foile cu crema si zmeura proaspata. Acoperiti marginile cu crema ramasa si presarati firimiturile de foi coapte. Lasati tortul la rece minimum 12 ore, ideal 24, pentru ca foile sa se inmoaie si sa capete textura catifelata.

    Tort Medovik (c) Andreea Juganaru
    Productia seriei documentare „Portret gastronomic local”, care va avea in total 10 episoade dedicate unor PGL-uri si regiuni diferite, este realizata de Cronicari Digitali, pentru Amintiri Gustoase, avand drept partener principal Electrolux Romania.
    La Grisha
    La Grisha
    La Grisha

  • Dâmbovița Delivery la Operă – festivalul care readuce râul în inima cartierului Cotroceni

    Pentru prima data, festivalul-manifest Dambovita Delivery ajunge la Opera Romana – unul dintre cele mai importante puncte de pe cursul raului metropolitan si o zona simbolica pentru Bucuresti. Timp de doua zile, Dambovita devine scena, laborator si spatiu de intalnire, intr-un eveniment care aduce impreuna comunitati, institutii si initiative diverse pentru un scop comun: reactivarea raului ca infrastructura verde-albastra a orasului. Intrarea este libera, iar programul complet al activitatilor este disponibil pe https://dambovitaapadulce.ro/dambovita-delivery-opera-romana/ si pe canalele oficiale de social media ale organizatorilor.

    Festivalul care aduce stiinta si arta in slujba raului si a comunitatii

    Cartierul Cotroceni s-a dezvoltat in relatie cu Dambovita, dar raul a ramas de multe ori un vecin uitat. In aceasta zona, langa debarcaderul de la Opera Romana, se intalnesc unele dintre cele mai importante institutii de cercetare, educatie si cultura din Bucuresti. Impreuna cu organizatii civice si comunitare precum Incotroceni – Oameni, Idei, Povesti, aceste institutii au un potential urias de a regandi si transforma legaturile orasului cu apa.

    In septembrie, malurile de langa Opera (zona metrou Eroilor) se transforma intr-un spatiu comun, unde universitati, ONG-uri, grupuri civice si artisti propun activitati de miscare in aer liber, ateliere de educatie non-formala, dezbateri, spectacole si experimente interactive – de la stiinta participativa la poezie, muzica si arta vizuala. Prin aceste activari, Dambovita devine sursa de inspiratie, sanatate si rezilienta climatica pentru oras si comunitatile sale.

    Momente-cheie ale editiei Dambovita Delivery – Opera Romana 2025

    Pe 20 si 21 septembrie, la Debarcaderul de la Opera, raul si malurile sale vor gazdui dezbateri, ateliere, plimbari pe apa, expozitii si spectacole – toate unite de firul comun al apei, ca resursa cheie a orasului. Publicul este invitat sa participe la:

    Viitorul orasului — dezbateri pe stiinta, mediu, arhitectura si cultura, alaturi de experti si autoritati 

    Universitati, ONG-uri si initiative civice invita publicul la discutii despre aer, apa, biodiversitate, arhitectura, sanatate urbana, poezie si psihologie. Experimentele, prezentarile si reflectiile colective transforma stiinta si arta in instrumente pentru intelegerea raului si a orasului, oferind o platforma de reconectare si co-creatie.

    Concursul international de idei „Dambovita 2035”

    Concursul invita profesionisti si pasionati sa propuna viziuni pentru un rau verde, accesibil si conectat la oras. Evenimentul de lansare va avea loc in cadrul editiei Opera, impreuna cu Ordinul Arhitectilor din Romania – Filiala Bucuresti si Anuala de Arhitectura.

    Nod X – dialoguri despre oameni, oras si idei

    Prima editie din seria de dialoguri despre oameni, oras si idei care au schimbat Bucurestiul in ultimul deceniu, prilejuita de aniversarea de 10 ani de Nod Makerspace, aduce la masa organizatii de mediu, presa, cultura si educatie de aceeasi varsta. 

    Activitati pe apa si pe mal

    Cu plecare de la Debarcaderul proaspat amenajat, pe apa vor avea loc: plimbari cu canotcile Rowmania – PATZAIKIN si ambarcatiunile din flotila Dambovita Apa Dulce, SUP-uri si caiace, si proiectii pe luciul apei. 

    Sambata, 20 septembrie, de la ora 13:00, are loc competitia de vaslit pe echipe, in canotci de 10+1, parte a campaniei nationale Descopera Rowmania, organizata de Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 si Vastint Romania, pe raul Dambovita, la Debarcader Opera.

    In paralel, pe Splaiul Independentei pietonal, vor avea loc explorari cu microscoape, demonstratii stiintifice, poezie, muzica, arta participativa, tururi ghidate prin Cotroceni si ateliere despre reducerea risipei alimentare. De asemenea, publicul va putea explora expozitii si interventii de arta documentara: de la istoria florei luncii Dambovitei, la harta linistii din Bucuresti, instalatii interactive si arhive vii ale comunitatii.

    Pe tot parcursul evenimentului, Pavilionul Departamentului pentru Dezvoltare Durabila va fi deschis pentru interactiune cu vizitatorii, care sunt provocati la un concurs cu premii pe teme legate de sustenabilitate: „Roata dezvoltarii durabile”.

    Spectacol pe apa Dambovita

    In premiera pentru Bucuresti, compania independenta IOTA aduce pe luciul raului primul spectacol de teatru montat pe apa, co-produs de ARCUB si co-finantat de AFCN: „Sirene pe Dambovita”. Productia este un mozaic de memorii si visuri care transforma raul intr-o scena vie si propune publicului o experienta culturala alternativa, unde povestile personale se impletesc cu memoria si forta apei.

    Dambovita Delivery – parte din programul Dambovita Apa Dulce (DAD)

    Editia de la Opera Romana este parte din programul amplu Dambovita Apa Dulce (DAD) – o initiativa colectiva de regenerare urbana si ecologica, creata de Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 si Nod Makerspace. Programul propune reimaginarea raului ca axa verde-albastra pentru Bucuresti, prin infrastructura de acces la apa, infrastructura de monitorizare a sanatatii raului, activitati pentru comunitate si actiuni de advocacy.

    „Infrastructura verde – albastra” este un termen din urbanism si planificare urbana. „Verde” se refera la vegetatie si spatii naturale, iar „albastru” la apa – rauri, lacuri, zone umede. Sintagma descrie retelele de natura si apa dintr-un oras, care functioneaza ca o coloana vertebrala ecologica: racoresc, reduc poluarea, conecteaza cartierele si fac orasul mai sanatos si mai rezilient.

    Prin Dambovita Delivery, programul DAD arata cum raul poate fi trait, nu doar privit: ca loc de intalnire, reflectie, miscare si creatie comuna. Este un pas intr-o miscare pe termen lung, in care multiple surse de sprijin si colaboratori se reunesc pentru un Bucuresti mai respirabil, mai curat si mai conectat.

    Dambovita Delivery – editia Opera Romana are loc pe 20–21 septembrie 2025, la Debarcaderul Operei Romane. Intrarea este libera. Harta activitatilor si programul complet sunt disponibile pe www.dambovitaapadulce.ro  si pe canalele oficiale ale organizatorilor.

    Organizatori si parteneri Dambovita Delivery: Opera Romana

    Organizatori: Nod Makerspace si Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23
    Evenimentul manifest Dambovita Delivery face parte din programul Dambovita Apa Dulce (DAD). Programul este sustinut de Platforma de mediu pentru Bucuresti, initiata de Fundatia Comunitara Bucuresti si ING Romania.

    Dambovita Delivery – Saptamana Europeana a Dezvoltarii Durabile este un proiect finantat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabila.

    Dambovita Delivery este un proiect partener al „Strazi Deschise – Bucuresti. Promenada urbana” – eveniment organizat de Primaria Municipiului Bucuresti si ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti.

    Proiectul este realizat in parteneriat cu Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea si SGA Ilfov-Bucuresti, cu sprijinul ANAR (Administratia Nationala Apele Romane). Organizatorii le multumesc partenerilor strategici FEPRA Waste Management si Asociatia Planeta Verde pentru implicare.

    Nod Makerspace este un centru cultural-creativ, pe malul raului Dambovita: atat o platforma tehnica ce ofera mijloace de prototipare, cat si spatiu de interactiune pentru start-up-uri creative. Misiunea Nod este crearea unui mediu durabil si instrumente pentru dezvoltarea industriilor creative: biblioteca de materiale, acceleratoare, programe de educatie in fabricare digitala pentru publicul larg etc. Dincolo de spatiul fizic, Nod coordoneaza Dambovita Apa Dulce, aducand in prim-plan comunitatile locale si industriile cultural-creative.

    Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 a luat nastere in 2010 la initiativa multiplului campion european, mondial si olimpic la kaiac-canoe, Ivan Patzaichin, si a arhitectului Teodor Frolu. Sustine protejarea diversitatii culturale si naturale a zonelor cu ape din Romania, promovarea patrimoniului hidrografic romanesc, a profilului cultural si natural local, practicarea miscarii in aer liber si a unui stil de viata sanatos. Dezvolta programe de antreprenoriat social ancorate in activitati de consultare publica pentru a identifica directiile de dezvoltare potrivite pentru comunitatile carora li se adreseaza.

  • Barometrul Incluziunii 2025: >35% dintre angajații din HoReCa și Servicii susțin activ diversitatea, dar în Producție procentul scade la 29%

    * HoReCa si Serviciile devin tot mai deschise si mai atractive pentru angajati, in timp ce Productia sau Administratia publica se confrunta cu blocaje culturale care franeaza adaptarea. 
    * HoReCa – proportia angajatilor care promoveaza activ incluziunea a crescut de la 21% la 35%. * Servicii – 36% dintre angajati se implica activ in diversitate si echitate, confirmand sectorul ca pol al incluziunii
    * Productie – doar 29% dintre angajati mai sustin activ incluziunea
    * Favoritismele si discriminarea in randul angajatilor segmenteaza industriile din Romania

    In plina criza a fortei de munca si sub presiunea tot mai mare a performantei, organizatiile ar trebui sa creeze medii incluzive si sa valorifice diversitatea pentru a-si pastra oamenii. Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025 realizat de OPEN MINDS – Asociatia pentru Diversitate si Incluziune arata ca in multe industrii din Romania se intampla exact opusul: angajatii tac, se retrag sau aleg sa plece, iar sectoarele care raman captive in pasivitate pierd resursa capabila sa aduca stabilitate si inovatie.

    Pe de o parte, industrii precum HoReCa si Serviciile se transforma rapid, devenind mai deschise si mai profesioniste. Pe de alta parte, sectoare traditionale precum Productia si chiar Administratia publica raman blocate intr-un climat al tacerii si al pasivitatii, riscand sa piarda oamenii valorosi exact atunci cand nevoia lor este mai mare.

    „Datele BARES D&I 2025 arata ca incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un raspuns strategic la provocarile reale ale pietei muncii. Industriile care reusesc sa creeze un climat de colaborare si respect atrag oamenii cu potential, in timp ce organizatiile care raman captive in excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde rezilienta lor”, sustine Mirela Tanase, Vicepresedinte OPEN MINDS. 
    Mirela Tanase | OPEN MINDS

    Studiul a identificat patru mari tipologii de angajati – Avangardistii incluziunii, Centratii pe sine, Spectatorii sociali si Deconectatii social – care se distribuie diferit in functie de industrie. 

    Avangardistii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborarii si echitatii, sunt vizibili mai ales in servicii, in HoReCa si administratie publica, unde ocupa frecvent pozitii de management (46%). Centratii pe sine, orientati mai degraba catre beneficiile individuale decat catre valorile colective, cresc numeric in productie si comert, dar raporteaza scaderi accentuate ale satisfactiei emotionale si ale increderii in echitate. Spectatorii sociali, desi recunosc diversitatea, evita sa intervina si prefera o atitudine pasiva, in timp ce Deconectatii sunt cei mai vulnerabili, declarand lipsa de siguranta psihologica si niveluri ridicate de stres.

    Cat de incluzive sunt industriile din Romania

    In HoReCa si comert, ponderea Avangardistilor a crescut spectaculos, de la 21% in 2024 la 35% in 2025, ceea ce indica o deschidere mai mare catre incluziune si o profesionalizare treptata a sectorului. In paralel, Deconectatii au scazut drastic, de la 15% la 5%, iar Spectatorii sociali de la 33% la 23%. Totusi, Centratii pe sine cresc, de la 31% la 37%, semn ca presiunea lipsei de personal obliga angajatorii sa adopte practici mai incluzive pentru a-si pastra oamenii, dar in acelasi timp individualismul ramane prezent.

    Daca ne raportam la sectorul Serviciilor, segmentul Avangardistilor a urcat de la 30% la 36%, consolidand acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Cresterea lor se reflecta si in scaderea Centratilor pe sine, de la 28% la 25%, ceea ce arata o orientare mai pronuntata catre implicare colectiva. Deconectatii scad de la 14% la 11%, in timp ce Spectatorii sociali raman constanti (28% ? 28%). Aceste tendinte confirma atractivitatea sectorului pentru noile generatii, care cauta medii autentice, echitabile si deschise diversitatii.

    Situatia este mai complexa in Administratia publica. Aici, Avangardistii reprezinta 34% dintre angajati, un procent ridicat, dar in scadere fata de 36% in 2024. In acelasi timp, Centratii pe sine cresc de la 22% la 28%, in timp ce Spectatorii sociali scad de la 28% la 24%. Deconectatii raman constanti la 14%. Datele contureaza imaginea unui sector stabil si reglementat, cu o baza solida pentru incluziune, dar in care scaderea Avangardistilor si cresterea Centratilor sugereaza blocaje culturale si dificultati in transformarea reala a climatului organizational.

    In schimb, Productia ramane dominata de tipare pasive. Avangardistii scad puternic, de la 36% in 2024 la 29% in 2025, in timp ce Centratii pe sine cresc de la 24% la 27%, iar Deconectatii de la 9% la 17%. Spectatorii sociali scad usor, de la 31% la 27%. Acest profil arata o alunecare spre dezangajare si o rezistenta mai mare la schimbare, reflectand atat presiunile organizationale din sector, cat si lipsa unei culturi incluzive consolidate.

    „BARES D&I 2025 arata foarte clar ca industriile din Romania se dezvolta in ritmuri diferite atunci cand vine vorba de incluziune. HoReCa si Serviciile devin tot mai deschise si mai atractive pentru angajati, in timp ce Productia sau Administratia publica se confrunta cu blocaje culturale care franeaza adaptarea. Aceasta polarizare inseamna ca, in loc sa valorificam diversitatea ca resursa strategica, riscam sa adancim decalajele si sa pierdem exact oamenii de care organizatiile au cea mai mare nevoie”, a mai explicat Mirela Tanase. 

    Cultura favoritismelor si discriminarii adanceste criza de personal

    Nu in ultimul rand, studiul scoate in evidenta un factor comun in toate industriile: persistenta discriminarilor. Aproape jumatate dintre respondenti (45%) au observat discriminari salariale, iar 39% favoritisme in accesul la oportunitati de cariera. Lipsa reactiei la plangeri (37%) si comentariile discriminatorii (36%) completeaza acest tablou. Consecinta este ca in sectoarele cu incluziune redusa, jumatate dintre angajatii exclusi declara ca vor sa plece – dublu fata de media nationala, de 24%.

    „Valorile personale sanatoase ale angajatilor nu se pot manifesta daca organizatia nu ofera un spatiu receptiv. Barometrul arata ca, in lipsa acestui sprijin, chiar si cei cu potential de leadership incluziv ajung sa se retraga sau sa plece. Intr-o piata a muncii unde retentia si atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau in serios incluziunea isi submineaza singure sansele de a construi stabilitate si performanta pe termen lung.” – a incheiat Mirela Tanase, Vicepresedinte OPEN MINDS.

    ***

    OPEN MINDS – Asociatia pentru Diversitate si Incluziune, infiintata in anul 2023 de catre Exploratist – Agentie de Employee Experience, este o organizatie nonguvernamentala care faciliteaza implicarea companiilor in vietile comunitatilor locale, prin actiuni cu impact pozitiv care genereaza atasament, credibilitate si incredere. Asociatia integreaza agendele organizatiilor cu initiative ale societatii civile, in abordari pe termen lung si cu impact sporit. 
    Asociatia este dedicata dezvoltarii proiectelor educationale si sociale, promovand inovatia si designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor sai, OPEN MINDS continua sa creeze oportunitati de dezvoltare si incluziune pentru comunitati vulnerabile.

    ***
    BARES D&I 2025, Barometrul Romaniei Responsabile, este o initiativa Research & Development creata  din 2024 de Cult Research si GRF+ la initiativa OPEN MINDS pe  metodologie LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosita metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platforma care ofera acces la un panel de peste 40.000 respondenti. Studiul este relevant la nivel national, realizat pe un esantion de 806 de respondenti, avand o marja de eroare de +3,5%.

    ////

    De 16 ani, Cult Research se angajeaza sa furnizeze perspective si informatii valoroase care contribuie la o intelegere mai buna a fenomenelor din societate si la adaptarea organizatiilor la aceste realitati. Oferind analize si date pe diverse subiecte de interes national, compania isi propune sa contribuie la formarea unei societati in care calitatea vietii este imbunatatita constant.