| Al patrulea spectacol din stagiunea AproapESpectacol: „Epoca frigului. Conversații cu Antigona” de Roberto García de Mesa, Institutul Cervantes |  |
| (Literatură) |
| Stagiunea AproapESpectacol, initiata in luna mai de Institutul Cervantes din Bucuresti, din dorinta de a promova tematici, autori si titluri inovatoare din teatrul hispanic actual, a ajuns la cel de-al patrulea eveniment: pe 17 iunie, ora 20:00, in Sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bulevardul Regina Elisabeta 38), va avea loc spectacolul-lectura „Epoca frigului. Conversatii cu Antigona” de Roberto García de Mesa, care va fi prezent la eveniment. |
Traducerea este realizata de Luminita Voina-Raut, regia este semnata de Andrei Majeri, distributia le reuneste pe Ada Gales si Lorena Luchian, sound design-ul de Adrian Piciorea, video: Tony Macpela.
Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile, cu rezervarea prealabila a locului prin mail la cultbuc@cervantes.es
„Textul lui Roberto Garcia de Mesa comunica filial cu Antigona lui Sofocle, cea mai cunoscuta dintre tragediile antice”, detaliaza Andrei Majeri. „Vorbim insa despre un text original structural, care preia din textul antic temele dialogului ratat cu cetatea, destinul implacabil al femeii tinere care-si cauta menirea si impedimentele de care se loveste. Cu armele post-modernitatii, prin ironie si tehnica dramaturgiei listelor, autorul reuseste sa propuna un text captivant, percutant si incitant, unde pistele deschise permit co-creatia, adaugarea de experiente personale, completarea cu discurs original etc.”
Roberto García de Mesa (1973, Tenerife) este poet, dramaturg, regizor, curator, artist vizual, detinand propria companie de teatru. Textele sale au fost traduse in engleza, greaca, romana, franceza, italiana, slovena, germana si portugheza. Este membru al Academiei de Arte Scenice din Spania si preda literatura spaniola la Universitatea La Laguna si UNED. A studiat curentele inovatoare ale artelor scenice in secolele XX si XXI si a publicat numeroase articole, eseuri si monografii pe aceasta tema.
„Epoca frigului. Conversatii cu Antigona este un poem fragmentat despre utopiile si antiutopiile europene, despre unele rani din trecut, despre viata si moarte, despre nesigurante si perplexitati, despre libertatea de expresie, coruptie, intoleranta, despre diferitele forme de criza si rolul pe care il ocupa sentimentele umane. Ar putea fi si un lung poem despre o rana istorica. Ar putea fi si o reflectie poetica asupra femeii in Spania (...) sau ar putea fi o straveche dezbatere istorica valabila si azi: daca teatrul trebuie sa fie sau nu politic. Sau daca viata este o oglinda in care ne uitam compulsiv, acum e un selfie care se vinde sau se daruieste lumii.” (Roberto García de Mesa)
Traducatoarea piesei, Luminita Voina-Raut, este un nume apreciat si binecunoscut in domeniul editorial, al traducerilor din limba spaniola, atat proza, cat si teatru. A tradus peste 90 de piese de teatru din dramaturgi spanioli si latinoamericani importanti, printre care: Juan Mayorga, José Sanchís Sinisterra, Alfredo Sanzol, Sergi Belbel, Josep María Miró, Jordi Galcerán, Paco Bezerra, Rodrigo García, Daniel Veronese, Claudio Tolcachir, si zeci de volume de proza, ale unor autori remarcabili, precum Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Luis Buñuel, Agustín Sánchez Vidal.
Andrei Majeri colaboreaza cu numeroase teatre romanesti: de la teatrele nationale din Cluj, Bucuresti si Craiova, la teatrele municipale din Baia-Mare, Turda sau Tirgu-Jiu si la Apollo111 – cel mai cunoscut teatru independent din Bucuresti. La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a regizat un spectacol in limba maghiara. In 2021 a devenit regizorul angajat al Teatrului „Mihai Eminescu” Botosani, unde a montat Eroine, La Academie, Zeite de categoria B si Piese de rezistenta. In 2022 a regizat primul sau spectacol in strainatate (Slepa Mrlja/Pata oarba), in Novi Sad (Serbia), in cadrul Capitalei Culturale Europene, la Teatrul National Sarb. Este interesat de dramaturgia contemporana, in cea mai mare parte romana sau spaniola, dar a lucrat si pe texte apartinand dramaturgilor clasici precum Euripide, si cei canonici, precum Federico García Lorca, Witold Gombrowicz, Lucian Blaga etc. Lucrarile sale includ: Nunta insangerata de Lorca, Medea’s Boys si Bacantele de Euripide, Mesterul Manole de Lucian Blaga, Las Meninas de Ernesto Anaya (dramaturg mexican contemporan) si trei dintre cele mai provocatoare texte ale lui Rodrigo García: Agamemnon, Moartea si reincarnarea intr-un cowboy si Gradinarit uman. Majoritatea spectacolelor sale aduc in discutie tragedia greaca, razboiul, conditia artistului, sexualitatea, personajele feminine puternice. In 2024 a castigat Premiul UNITER pentru Cea mai buna regie (Cine l-a ucis pe tata?, regizat la Teatrul Metropolis) si Cea mai buna piesa, premiu oferit de Uniunea Scriitorilor, Filiala Bucuresti-Dramaturgie (cu textul: God of the Gaps).
Ada Gales si Lorena Luchian vor da viata fascinantei lumi create de Roberto García de Mesa.
Ada Gales este actrita la Teatrul National Bucuresti, dar prezenta ei nu se limiteaza la scena: este speaker in conferinte despre societate, cultura, femei sau ca facilitator al unor conversatii despre felul in care traim, ne privim si ne intelegem. A fost distinsa cu Premiul UNITER pentru debut in 2016 si joaca atat pe scena TNB, cat si in alte teatre din tara. In cinema, a facut parte din distributia unor filme ca Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Muresanu), prezentat la Bienala de la Venetia, Interior zero (r. Eugen Jebeleanu), Complet necunoscuti (r. Octavian Strunila), etc. Crede ca arta, oricat de personala ar fi, are mereu un impact colectiv.
Lorena Luchian este actrita la Teatrul Evreiesc de Stat si a colaborat cu Teatrul National Bucuresti, Teatrul Metropolis, Teatrul M. Eminescu Botosani, Teatrul Luceafarul, Teatrul Apollo. A jucat in spectacole precum Buna Seara, Domnule Wilde de O. Wilde, regia: Andrei Majeri, Konkurs de A. Galin, regia Emi Parvu, Chicago, regia: Gelu Colceag, Razboi de Lars Noren, regia: Radu Pocovnicu, Almost Maine de John Carriani, regia: Andreea Vulpe, Trilogie Belgradeana de Bljana Sbrljanovic, regia: Mihaela Betiu, Pescarusul de A.P. Cehov, regia: Gelu Colceag, Cele doua orfeline, regia: George Ivascu, Milk on Fire, regia: Radu Pocovnicu, Eroine de P. Ovidius Naso, regia: Andrei Majeri.
Muzica originala pentru acest spectacol este semnata de Adrian Piciorea, artist care a creat pentru prima data muzica la 14 ani, intr-un program cu sunete preinregistrate pe care le aranja dupa propria inspiratie. In 2024 a fost nominalizat la Gala Premiilor UNITER pentru cea mai buna muzica originala si sound design din spectacolul (R)evolutie. Ghid de supravietuire in secolul XXI de Yael Ronen si Dimitrij Schaad (in regia lui Radu Nica) si in 2025 pentru muzica si sound design-ul spectacolului Prima Facie de Suzie Miller (in regia lui Andrei Hutuleac). A lucrat la mai multe spectacole care au cuprins creatii nominalizate la Gala Premiilor UNITER in diverse categorii, precum: Cine l-a ucis pe tata? dupa Édouard Louis, regia Andrei Majeri, Tschick. De ce am furat masina dupa Wolfgang Herrndorf, regia Irisz Kovacs, Verde taiat de Alexandra Felseghi, regia: Adina Lazar.
*
Stagiunea AproapESpectacol: lecturi performative de teatru hispanic actual a fost lansata in luna mai, sub coordonarea lui Bobi Pricop. Celelalte spectacole-lectura performate pana acum au fost „Singura cu Marilyn” de Alfonso Zurro, in regia lui Bobi Pricop, „Chirias” de Paco Gámez, in regia lui Mihai Gligan, si „De parca seara asta ar fi...” de Gracia Morales, in regia Luizei Dabija. Stagiunea se va relua in toamna.
. | |
|
|
|