| Acum niște ani |
| 30 aprilie 2024 |
|
|
|
| Bolero și ceviche, recent incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO, serbate la Institutul Cervantes din București |  | | (Muzică) | | Ambasada Cuba, Ambasada Mexic si Ambasada Peru in Romania in colaborare cu Institutul Cervantes din Bucuresti organizeaza, in perioada 12-14 februarie 2024, un program amplu de evenimente menit sa celebreze includerea bolero-ului si a ceviche-ului in Lista reprezentativa a patrimoniul cultural imaterial al umanitatii UNESCO. Seria de evenimente va debuta luni, 12 februarie, de la ora 19:00, cu un moment muzical de bolero sustinut de grupul The Cuban Project (Alexander Himely Benavides – percutie si voce, Omar Secada – percutie si voce, Harvis Cuni Padron – trompeta si voce), urmat de preparare si degustare de ceviche peruan. | Pentru serile de 13 si 14 februarie, organizatorii le propun iubitorilor culturilor din America Latina si Caraibe din capitala proiectia a doua filme care exploreaza universul muzical al boleroului.
Pe data de 13 februarie, de la ora 19.00, va fi proiectat documentarul El último bolero de Raúl López Echeverría (Mexic, 2011), film care urmareste viata unui grup de muzicieni profesionisti pensionari care incearca sa organizeze un ultim concert pentru a retrai pasiunea pe care o impartasesc cu publicul. Sunt muzicieni care traiesc din amintirile si anecdotele vietii lor profesionale. Cu totii au fost purtati prin lume de un alt mod de a intelege muzica si, desi unii dintre ei nu o recunosc, fac parte din memoria artistica a orasului lor. In incercarea de a retrai gloria trecuta, Juan, un fan entuziast al boleroului, a lansat ideea de a organiza un concert public.
In seara zilei de 14 februarie, tot de la ora 19.00, va fi proiectat lungmetrajul musical de fictiune El Benny de Jorge Luis Sánchez (Cuba, 2006), bazat pe viata lui Benny Moré. El Benny cuprinde cariera lui Moré de la mijlocul anilor ’40 pana la moartea sa prematura, la inceputul anilor ‘60, la varsta de 44 de ani. Filmul se concentreaza pe o perioada de la inceputul anilor ‘50, cand Moré paraseste Mexicul si isi infiinteaza propria „Banda Gigante” in Cuba.
Accesul publicului la evenimente este gratuit, dar se face pe baza de rezervare printr-un mesaj trimis catre cultbuc@cervantes.es, pana luni, 12 februarie, ora 12.00 (rezervarea devine valabila dupa primirea confirmarii in scris).
Inscrierea ceviche-ului pe Lista reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, ?tiinta si Cultura (UNESCO) a fost posibila dupa ani de eforturi sustinute ale guvernului peruvian. Includerea acestei expresii a bucatariei traditionale peruviene este o recunoastere a obiceiurilor, cunostintelor, tehnicilor, instrumentelor, artefactelor si spatiilor culturale care sunt intruchipate intr-un lant valoric care integreaza pescarii artizanali, fermierii, bucatarii – printre altii – de pe coasta peruviana, Anzi si regiunea Amazonului. Aceasta expresie culturala, transmisa din generatie in generatie, are o traditie istorica puternica. Exista referiri directe asupra ei in perioada independentei si a intemeierii Republicii in secolul al XIX-lea, in cronici, precum si in literatura si muzica. Chiar si cele mai vechi civilizatii din Peru, precum Caral, Moche si Chimú, au avut ca baza in alimentatia lor pestele, sarea si ardeiul iute, ingrediente folosite la prepararea acestui fel de mancare emblematic.
Includerea boleroului pe Lista reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, ?tiinta si Cultura (UNESCO) este un efort conjugat al guvernelor cubanez si mexican. Boleroul reprezinta o parte vitala a cantecului sentimental latino-american, cu un caracter liric puternic, adanc inradacinat in Cuba si Mexic. El combina limbajul folosit in poezia europeana cu ritmurile africane si cu sentimentele popoarelor native din America. Versurile boleroului fac aluzie la viata de zi cu zi, iar cantecele sunt interpretate intr-o varietate de spatii, de la locuinte private la spatii publice si mari sali de concerte, precum si in festivaluri , ori ca serenade. Practica se transmite, in general, in cadrul familiilor, prin traditie orala si imitatie. Cercetatorii si cadrele universitare (cum ar fi istoricii, muzicologii si operatorii culturali) contribuie, de asemenea, la transmiterea ei. In prezent, continua sa se compuna noi forme de bolero, iar versurile si muzica lasa loc unui dialog in continua evolutie cu traditia celor doua tari. Prestigiul obtinut de bolero si insusirea sa de catre diferite sectoare ale populatiei au dus la extinderea sa in alte parti ale Americii Latine si ale Caraibelor, dar si in alte tari vorbitoare de limba spaniola. Fiind un simbol cultural puternic pentru societatile cubaneza si mexicana, in special in zonele urbane, a servit ca mijloc de exprimare a emotiilor si sentimentelor.
. | |
|
|
|
|
|