| „Human Scale”, proiectul care reprezintă România la Bienala de Arhitectură de la Veneția, s-a deschis oficial în cele două spații expoziționale din Veneția |  |
| (Arte vizuale) |
| Cele doua spatii expozitionale care gazduiesc proiectul Romaniei la Bienala de Arhitectura de la Venetia si-au deschis portile pe 8 si 9 mai. Astfel, a fost marcat inceputul proiectului „Human Scale”, care propune o lectura critica si sensibila asupra felului in care oamenii au fost imaginati in arhitectura secolului XX si asupra modului in care cladirile pot fi regandite astazi, la scara umana. |
Realizat de artistul Vlad Nanca si Muromuro Studio (Ioana Chifu si Onar Stanescu), si curatoriat de Cosmina Goagea, proiectul ocupa doua spatii expozitionale distincte, dar interconectate: Pavilionul Romaniei din Giardini della Biennale si Noua Galerie a Institutului Roman pentru Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia.
Deschiderea oficiala a avut loc pe 8 si 9 mai, in prezenta echipei artistice, a autoritatilor romane, a reprezentantilor institutiilor culturale implicate, precum si a unui numar mare de profesionisti din domeniul arhitecturii si artelor vizuale. Din 10 mai, expozitia este deschisa publicului larg si poate fi vizitata pana pe 23 noiembrie 2025.
„Participarea Romaniei la cea de-a 19-a Expozitie Internationala de Arhitectura - La Biennale di Venezia invita la introspectie prin reconectarea la om. Relatia acestuia cu mediul arhitectural este reflectata in modul in care figura umana apare in desenele de arhitectura din Romania de-a lungul ultimului secol si in interpretarea acestora in arta lui Vlad Nanca.”, spune Attila Kim, comisarul Romaniei pentru Bienala de Arhitectura de la Venetia.
In Pavilionul Romaniei, publicul este invitat sa parcurga o instalatie care aduce in prim-plan zece siluete sculpturale la scara reala, realizate de Vlad Nanca si inspirate din desene de arhitectura din secolul trecut. Acestea intra in dialog cu o selectie cronologica de desene semnate de arhitecti romani din secolul XX, reunite intr-o istorie condensata a spatiului construit si a figurii umane din proiectarea arhitecturala.
Vlad Nanca, artist: „Oamenii sunt elementul care unifica desenele de arhitectura, depasind granitele timpului. Privind felul in care au fost reprezentati oamenii de-a lungul secolului XX, ne dorim sa subliniem importanta lor esentiala in arhitectura secolului XXI si sa provocam vizitatorii sa priveasca diferit mediul construit si sa se intrebe cum functioneaza arhitectura pentru oameni.”
Pavilionul Romaniei
Instalatia centrala, conceputa de Muromuro Studio, este alcatuita din foi translucide de mari dimensiuni care ghideaza discret miscarea vizitatorilor si redeseneaza spatiul. Aceasta inversare de perspectiva muta atentia de la volum la prezenta umana, de la cladire la relatie.
Ioana Chifu & Onar Stanescu, Muromuro Studio: „Instalatia inverseaza focalizarea: arhitectura «dispare», iar interactiunea umana este adusa in prim-plan. Peretii devin spatii de dialog intre siluetele umane desenate si figurile estompate ale vizitatorilor. Instalatia modifica subtil perceptia prin schimbari de scara, focus si ambiguitate, creand un spatiu meditativ in care publicul isi poate reconsidera relatia cu mediul construit si reflecta critic asupra viitorului arhitecturii.”
Pavilionul Romaniei
La Noua Galerie a Institutului Roman pentru Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, Human Scale continua sub forma unei arhive deschise ce reuneste peste 300 de desene de arhitectura, semnate de arhitecti romani din secolul XX, reproduse in dosare disponibile pentru consultare. Expozitia este organizata pe decenii si este accesibila vizitatorilor intr-un spatiu conceput pentru interactiune si apropiere directa de materialul documentar.
Cosmina Goagea, curatoarea Human Scale: „Suntem in situatia de a regandi felul in care facem arhitectura pentru un mediu alterat. De asemenea, asa cum stim, unul dintre efectele arhitecturii este modelarea vietii sociale in sine. Expozitia Human Scale urmareste o recuperare a dimensiunii umane a arhitecturii, pentru o abordare a profesiei mai constienta de puterea sa de a materializa mesaje politice, culturale si ideologice, modeland astfel lumea in care traim.”
Pavilionul Romaniei
Noua Galerie IRCC
Expozitia a fost remarcata inca din primele zile pentru coerenta discursului curatorial, forta vizuala a instalatiei si caracterul accesibil al arhivei. „Human Scale” propune o apropiere lucida si emotionala de arhitectura secolului trecut, prin ochii omului de azi.
„Human Scale” poate fi vizitata pana pe 23 noiembrie 2025 in cele doua spatii din Venetia, in cadrul Bienalei de Arhitectura.
Noua Galerie IRCC
Noua Galerie IRCC
Human Scale
Expozanti: Vlad Nanca & Muromuro Studio (Ioana Chifu, Onar Stanescu)
Curatoare: Cosmina Goagea
Comisar: Attila Kim
Echipa
Coordonatoare proiect: Corina Bucea
Producatoare executiva: Ana Ciobanu
Coordonatoare finantari strategice: Suzana Vasilescu
PR international: Sam Talbot
Art director: Otilia Fiastru
Comunicare: Vlad Tausance
PR: Simona Radoi
Social Media: Andreea Ilie
Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Roman, Uniunea Arhitectilor din Romania
Producator: Arrogant Films
Co-producatori: Galeria Suprainfinit, Asociatia Nodul Creativ
Parteneri privati: Linde Gaz Romania, UniCredit Bank, Voxility, Procema, KPMG Romania,
Greentek Lighting, Monumental Iconic, Mavericks, Ami Amalia, Mellow, MUSO, Normal Beer, Signal Iduna Asigurari, Asigest Broker Asigurare
Adrese: Pavilionul Romaniei, Giardini della Biennale (Sestiere Castello, 30122, Venetia) si Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica
(Campo Santa Fosca, Palazzo Correr, Cannaregio 2214, Venetia)
Expozitia: 10 mai – 23 noiembrie 2025
Preview: 8 – 9 mai 2025
Website oficial: www.humanscale2025.ro
###
Vlad Nanca (n. 1979, Bucuresti) a studiat la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, in cadrul Departamentului de Fotografie si Imagine Dinamica. In lucrarile sale timpurii, Vlad Nanca utilizeaza simboluri politice si culturale pentru a explora nostalgia si transformarile societatii, pe fundalul istoriei recente a Romaniei si Europei de Est, marcata de tranzitia postcomunista si ascensiunea capitalismului agresiv la inceputul anilor 2000. In practica sa recenta, Nanca investigheaza spatiul in multiple forme - de la spatiul public si arhitectura pana la spatiul cosmic - folosind in mod constant materiale de arhiva si referinte din istoria artei si arhitecturii, pentru a construi lucrari cu subiecte unice, materializate in sculpturi si instalatii.
Muromuro Studio este un birou de arhitectura si design fondat de Ioana Chifu si Onar Stanescu, care acopera o gama variata de tipologii: de la spatii publice si locuinte private, la spatii comerciale si design de obiect. In 2022, activitatea studioului s-a extins odata cu deschiderea Galeriei Grotto, un spatiu dedicat artelor contemporane si designului. Aceasta initiativa le-a permis sa se concentreze pe designul de expozitii si pe activitatea curatoriala, explorand in profunzime intersectia dintre arta si design. Pe langa practica arhitecturala, Muromuro Studio este profund implicat in designul de mobilier, creand piese care experimenteaza cu forme geometrice indraznete, materiale brute si detalii rafinate - intr-un echilibru intre functionalitate si expresie artistica.
Cosmina Goagea este arhitecta, curatoare si cercetatoare in cadrul programului doctoral al Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de Barcelona, Universitat Politècnica de Catalunya (UPC). Incepand din 2000, activitatea ei de cercetare si curatoriat este exata pe expozitii muzeale, arta ca practica urbana, place-making prin interventii culturale, transformarea orasului de jos in sus, arhitectura regenerativa, politici culturale bazate pe cultura si arta contemporana. Este directoarea artistica a platformei Zeppelin – platforma de comunicare si actiune in domeniul arhitecturii si urbanismului. A fost recompensata cu Premiul DASA al Academiei Europeane a Muzeelor(2021), BigSEE Design Award (2019 si 2022), si a fost nominalizata la Premiul European pentru Spatiul Public Urban (2011) si la Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectura Contemporana – Mies van der Rohe (2024)..
| |
|
|
|