Ion Pena a scris si s-a impus intr-o perioada tulbure a istoriei noastre, urmata de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa in afara circuitului public prin includerea de catre ciracii cenzurii in "fondul special interzisi - (S)", intre 1945 si 1989.  

Viata lui s-a desfasurat sub zodia tragicului, ca sa nu spun a blestemului. Ca prim nascut, a avut parte de un destin frant la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei sapte, pe care parintii l-au pierdut in timpul vietii. 

Trebuind sa-si onoreze functia de perceptor, nu tocmai populara, Ion Pena a fost scriitor cu norma redusa, scria printre picaturi. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat si in activitatea de culturalizare a satenilor in Banat, la Sichevita si in Domnesti, judetul Muscel, actualmente Arges. In putinul timp ramas Ion Pena a scris, totusi, cateva sute de poezii si epigrame. Oricum, "Non multa sed multum" spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parca parintii nu ar fi suferit destul, prietenia sa cu Gheorghe Suta, liderul Partidului National Taranesc din Domnesti, unchiul Elisabetei Rizea din Nucsoara, participanta activa la „Rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras - Haiducii Muscelului",  si apartenenta sa taranista aveau sa-i condamne familia la supravegherea militiei si securitatii dupa razboi, pana prin anii '70.                                                                                                                                               Ion Pena n-a fost casatorit, hotarase s-o faca dupa razboi, dar n-a mai apucat, si n-a avut  copii. Totul se pierdea, asa ca am decis sa ma implic in scoaterea sa la lumina. In demersul meu am batut la multe usi literare si publicistice care nu s-au deschis. Este un arc in timp, el poate exista din nou prin dumneavoastra, citindu-l. 

In studiul sau despre Ion Pena, cunoscutul publicist si istoric literar, Stan V. Cristea, membru al  Uniunii Scriitorilor, consemneaza ca „surprinzator, prin 1943 – 1944, acesta pare ca evolua spre un nou fel de poezie,  ii intrezarim - incredibil, cumva - pe Nichita Stanescu si Marin Sorescu.” Este important de spus ca Pena a scris si proza.

Astfel, astazi, noi putem sa judecam firul epic din proza utopica "Moneda fantazienilor", scrisa in Banat intre 1937 - 1938, in care merge cu anticipatia pana in 1 ianuarie 2000. In povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea si cooperativizarea, Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipatie.

Prozatorul si publicistul Constantin Stan (1951 - 2011) scrie despre faptul ca "Pena, prin povestirea sa, il devanseaza pe  George Orwell", autorul faimosului roman "Ferma animalelor", scris in 1945. Iar profesorul, ziaristul si prozatorul Victor Marin Basarab afirma tot in 2001 in cartea pe care incepuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor" ar trebui pusa in circulatie si asezata intr-o exacta comparatie cu proza urmuziana, intr-o corecta intelegere a vizionarismului sud-est european si, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian." Acum, in 2015, citind si cumpanind, putem afirma ca scriitorul teleormanean a fost un vizionar.

In prezent, dupa documetarile facute, este o certitudine ca Ion Pena a publicat  si era apreciat in marile publicatii bucurestene „Universul literar”, „Pacala”, „Prepoem”,  „Vremea”, „Epigrama”,  in revista buzoiana „Zarathustra”, redactata de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cat si in cele teleormanene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului taranist” ...  

In „Universul literar”, suplimentul celui mai popular si influent ziar din perioada interbelica, „Universul”, Ion Pena era catalogat

"Un poet plin, de un talent robust, original si format, care face o figura cu totul aparte in corul celorlalti.",  

„Astazi Ion Pena vine intre noi cu o lira cu totul innoita, asezandu-se dintr’odata pe primul plan al poeziei tinere",

"Versurile lui trebuiesc citite cu toata atentia, in miezul lor se sbate un poet de rasa, care semneaza simplu si deslusit: Ion Pena".

In 2011 a aparut cartea „Scrieri” de Ion Pena, care include poezii, epigrame, precum si proza, dovedind talentul multilateral al autorului. Consider ca scrierile sale pot vorbi cel mai bine despre perceptorul - scriitor.

Iata una dintre poeziile care-i defineste creatia:

Opriti-va// in drumul meu opriti-va fierbinti,/ in carnea mea cu tarnacoape./ Am sa va dau mistere si arginti,/ Ca fumul, bogatia sa va’ngroape.// Mi-e inima de fulgere ocean./ Mi-e palma nazdravana si haiduca./ Opriti-va cu sufletul ochean/ Sa beti infiorarea habauca.// Pe steiul ars de foc si’nchipuiri/ Sa va inalt o clipa, sa va doara./ Crepuscul de altare si zefiri/ Si vorba peste moarte sa va moara.// Nu inchinati cu mine rugaciuni/ Ci treceti, ca barbarii, mai departe,/ Ma jefuiti de grane si taciuni./ Deschis imi e patulul ca o carte.// Eu voi ramane singur, vagabond,/ Un cersetor de soare si de vise./ Voi ocoli destinul rubicond/ Cu portile de marmura, inchise.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena

Doua scrieri premonitorii: „Moneda fantazienilor” de Ion Pena si Ferma „Cotofana vesela” de Radu Tudoran  de Daniel Luca   http://www.bcut.ro/dyn_img/lecturn10/Lecturn10.Pagina5-9.Luca.pdf

Marin Scarlat