Pour femme. Intr-o sala de necunoscuti, am luat un loc si am asteptat. Am asteptat pana multimea a devenit imagine, pana stinghereala a devenit zgomot pe margine. Insa la un moment dat, fara sa caut agitatia, ea m-a luat prin surprindere: am fost pusa fata in fata cu cel care era in centrul evenimentului. Creatorul parfumului. Nimeni cunoscut mie. Niciun reper in lumea mea. Dorin Negrau. Si totusi... in sfertul de clipa in care am fost fata in fata, m-a doborat o dorinta. Sa-i fiu o inspiratie. Chiar si daca doar o clipa.
foto: Catalin Fudulu
Feminitatea individuala
Cum poate fi muza o femeie eterica? O femeie care exista numai in gandurile proprii? Exist, explorez si cuceresc universuri intregi, dar numai in gandurile mele. Imi place sa fiu asa, pot sa creez, sa imaginez, sa construiesc si sa fiu tot ce visez. Acolo unde ma simt in siguranta, acolo unde pot sa prind orice forma si sa ating orice extrema. Acolo unde realitatea poate doar sa incerce sa se furiseze si sa saboteze. Exist intr-o lume fragila, dar si de nebanuit. Iar realitatea, oricat de fina pentru altii, provoaca adevarate cutremure cand face tot posibilul sa invadeze.
Si atunci, cum de mai simt nevoia de manifestare in real? Cum sa fiu o inspiratie pentru creativii din real, daca nu ma manifest in real? Din narcisism pur, cu siguranta. Si totusi, sa se inteleaga cineva cu o femeie, reala sau din ganduri, ca indiferent cat de sensibil este un artist, nu poate sa repereze si sa se inspire din ceva ce ireal. Ceva ce nu da niciun semn ca ar exista.
Si totusi...
Am apucat sa ma bucur de parfum si sa creez o lume intreaga in jurul lui, abia cand am ajuns inapoi acasa. Linistita, in ganduri, cu muzica in aer si cu parfumul luandu-ma pe sus. Mai puternic decat asteptarile, mai matur decat gandurile, un mic intrus in eterul meu constient. In mijlocul fragilitatii si-a facut locul un element etern, pentru care nu am fost niciodata pregatita, dar cu care deja incep sa creez noi universuri.
Pour femme. Dorin Negrau.
.
|