Opțiuni
•   'Escu
•   Buttons
•   Mircea
•   Nimic
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
28 august 2014
Recomandări
Constantin Chiriac: "Voi continua să cred că lumea are nevoie de mângâiere, de dialog, de poveste"
(Teatru)
Constantin Chiriac este un mare constructor si realizator de proiecte pe care nimeni altul nu le-ar gandi si nici nu ar indrazni sa le viseze ori sa le gandeasca si nici n-ar ajunge din aceste motive sa le infaptuiasca. El este managerul si plamaditorul imposibilului pe care reuseste sa-l transforme in posibil.
Lucreaza cu viitorul. Cata vreme ceilalti se pot bloca pana si in ziua de maine. Construieste contraforti si parghii in jurul proiectelor sale culturale si le integreaza in spatii rezonante, asa ca tot ce intreprinde are ecou si dezvolta ecouri, are stralucire si iminenta ARTEI.

Ca un Midas, dar nepedepsit de legenda stiuta, el transforma totul in aur. Asa a reusit sa faca din Festivalul International de Teatru de la Sibiu Marea Bursa a Teatrului Mondial de 24 de carate. Tot ce face si alege pentru Festivalul pe care l-a initiat este teatru in toate expresiile lui, teatru prezent si teatru viitor purtator de valoare. si asta, pentru ca el considera ca “totul e sa crezi in ceea ce vrei, sa lupti pentru excelenta”. Si el deschide ochii spre toate valorile reale si pietele autohtone, europene, mondiale. El stie sa faca din teatru o sarbatoare a clipei, dar si a eternitatii. Cand altii se irosesc in proiecte de mica respiratie si nu vad mai departe de cararea spre casa, Constantin Chiriac se gandeste la faptul ca trebuie sa ne pregatim de pe acum pentru desemnarea viitoarei capitale culturale europene.

De cate ori l-am ascultat povestindu-mi despre ultimele proiecte la care lucreaza, nu am avut niciodata sentimentul iluziilor si utopiilor care submineaza dialogul nostru cu oameni din diferite profesii adesea. Aceasta putere de a transforma viitorul in prezent implinit care ne cucereste si ne fascineaza este secretul acestui admirabil si unic prestidigitator in lumea managementului cultural din Romania si din lumea teatrului de pe toate continentele.


Tout va bien in regia lui Alain Buffard

Timp de 10 zile, Sibiul devine o imensa scena in aer liber, un megaspectacol. Evenimentul, prin tinuta sa, prin mediul creat si parteneriatele pe care a stiut sa le construiasca, a contribuit decisiv in ultimii 20 de ani la cresterea prestigiului Romaniei in lume si la consolidarea imaginii unei comunitati care poseda spiritualitate si modele de actiune mondiale. Si nu putem sa nu amintim faptul ca existenta acestui prestigios festival, programul sau ambitios se datoreaza in primul rand excelentului manager, directorul Festivalului, Constantin Chiriac, care cu pasiune si migala incearca de doua decenii sa convinga politicienii lumii de importanta portilor pe care cultura le poate deschide.

Constantin Chiriac invita si aduce la Sibiu Teatrul cel mai bun, de avangarda. De virtuozitate, de bucuria spectacolului. Nu exista spectacol important si directie a artei teatrale pe care s-o ignore sau rateze. Si pentru ca lucreaza cu viitorul in teatru, fiecare Festival International de Teatru de la Sibiu ne spune ora exacta de pe toate scenele lumii.

Festivalul a crescut precum Praslea din poveste


Scena din Trei surori

Ati reusit performanta sa ajungeti la aniversarea a 20 de ani de existenta aFestivalului International de Teatru de la Sibiu. Festival care a demonstrat, cu ocazia declararii Sibiului Capitala Culturala a Europei, ca, bine gestionata, cultura o poate lua inaintea politicului. Care sunt punctele forte ale acestei editii? Traditia pe care o are Festivalul de la Sibiu este deja un fapt bine cunoscut si unanim acceptat. Faptul ca de la an la an festivalul creste ca diversitate si calitate este un lucru exceptional.

Acum 20 de ani acest festival s-a nascut ca o initiativa independenta, din nevoia de a dialoga cu structurile europene. In ‘92, cand am plecat in Europa si am participat la Capitala Culturala de la Anvers, am avut sansa sa vad ce inseamna un asemenea fenomen. Am inteles ce inseamna concentrarea de artisti, de excelenta intr-un oras care avea calitate si care isi facuse un scop din a promova cultura in mod coerent. M-am gandit ca si o comunitate din Romania poate produce ceva similar. Am facut prima editie asa cum gandeam atunci si cum eram marcat de formele festivaliere pe care le vazusem, cu jurii, cu premii, de parca merele puteau fi comparate cu perele, cu strugurii sau cu bananele. Timp de cativa ani am organizat festivalul in jurul datei de 27 martie, Ziua Mondiala a Teatrului. A fost o initiativa fabuloasa in spatele careia nu exista nicio institutie. Am plecat de la nimic. La inceput era „Festivalul de Teatru Tanar Profesionist”, ca lumea sa inteleaga ca am facut o separare perfecta si clara de tot ce insemnase festivalul “Cantarea Romaniei”, pentru ca am avut multi prieteni care au simpatizat cu acest gand cu care pornisem intr-o aventura donquijotesca. Am avut momente in care, pentru a face rost de bani, mi-am pus casa amanet. Probabil ca nu sunt multe doamne in lume care ar accepta nebunia unui sot care te poate lasa oricand sub cerul liber ca sa faca un festival. si acest lucru s-a intamplat nu o data, ci de vreo trei ori. Desi de fiecare data au fost momente de mare dramatism, lucrurile n-au ajuns in sfera tragica. In acelasi timp, am invatat pe propria-mi piele sa gasesc cai spre formele de finantare, nefiind pe vremea aceea un expert. Treptat-treptat, mi-am format o echipa. Am reusit sa adun in jurul meu alti „nebuni”, impatimiti de teatru.

Ai reusit, de fiecare data, sa aduci pe scena festivalului spectacole remarcabile, dar si nume celebre, precum Luc Bondy, Eimuntas Nekrosius, Andrei serban, Yuriy Kordonskiy, Andrij Zholdak, George Banu, Jonathan Mills, Claire Cunningham, Emma Dante, Ascanio Celestini, Inbal Pinto, Burgtheater, Teatro de la Abadia, Teatro Stabile...

Am plecat de la principul ca nimic nu se poate face fara calitate. La inceput au fost 3 tari si opt spectacole, iar la aceasta editie avem 70 de tari participante, 350 de spectacole in 66 de spatii de joc, cu aproximativ 60.000 de spectatori pe zi. Festivalul se afla pe locul al treilea in Europa, dupa Edinburgh si Avignon.

Sibiul anticipeaza viitorul


Sasha Waltz aduce esenta miscarii

De ce ai ales ca tema anul acesta “Dialogul”?

Incerc sa sensibilizez publicul axandu-ma pe importanta culturii in societatea romaneasca. Avem nevoie si de o cultura a afacerilor, a politicului, a democratiei, de oameni care inteleg ca nimic nu se construieste pe genunchi sau incercand sa improvizam. Nu se poate realiza nimic fara elite, fara modele. Vazand in aceasta clipa cat de singuri sunt oamenii in lume, ca sunt numai monologuri, chiar si in credinta, ba chiar si in familie, un dialog al surzilor, am hotarat ca tema acestei editii va fi “Dialogul”. Europa ne-a cerut in acest an sa sarbatorim cetateanul. Este, de fapt, o datorie de zi cu zi. Impunand calitatea, am reusit ca Teatrul “Radu Stanca” sa aiba acum 85 de spectacole in repertoriu, 400 de spectacole intr-un an, cu toate biletele vandute.

Franta, Invitat de Onoare


Constantin Chiriac si Jonathan Mills

Care sunt punctele forte ale editiei din acest an, mai ales tinand cont ca la conferinta de presa ce s-a derulat la Institutul Francez au participat personalitati ale diplomatiei, precum E.S. Philippe Gustin, Ambasadorul Frantei in Romania, Stanislas Pierret, Directorul Institutului Francez din Bucuresti, E.S. Keiji Yamamoto, noul ambasador al Japoniei, E.S. Philippe Beke, ambasadorul Belgiei, Benoit Rutte, Delegatul de la Wallonie-Bruxelles, Ana Serafim, ambasadorul Canadei, Maja Wawrzyk, directoarea Institutului Polonez, Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh, Malgosia Mostek de la Institutul “Adam Mickiewicz”, Ann-Mareike Otte, de la Ambasada Germaniei, Arezoo Hersel, de la Ambasada Israelului. De altfel, aniversarea celei de a XX-a editii a festivalului de la Sibiu coincide cu cea a aderarii Romaniei la Francofonie. Ce propune sezonul francez in premiera, tinand cont ca vin institutii emblematice, ca “Théatre de l’Europe Odeon”, “Théatre du Soleil”, Compania de Dans Alain Buffard, “U Teatrinu de Corse”, dar si numeroase surprize precum piese de Richard Demarcy, spectacolele companiilor “Les Goulus”, “Divine Quincaillerie” sau “Kabaret de poche”?

Franta, tara cu care avem legaturi multiseculare, este Invitatul de Onoare. Pe parcursul celor 10 zile de sarbatoare vor fi remarcabile spectacole, regizori, artisti vor veni la intalnirea cu publicul pentru a ilustra vitalitatea teatrului francez. Franta propune o panorama a diversitatii artistice. Stanislas Pierette, Directorul Institutului Francez, sublinia activitatea exemplara desfasurata de George Banu, profesor la Universitatea “Sorbonne Nouvelle - Paris III”. Dincolo de prezenta culturala, am dorit ca formarea in teatru, domeniu in care Franta dispune de o insemnata expertiza, sa devina o axa prioritara a actiunii noastre. Cea de-a douazecea aniversare a FITS va prilejui si semnarea oficiala a acordului intre Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu si Sorbonne Nouvelle in vederea crearii unei scoli doctorale de teatru la Sibiu. Pentru prima data reusim sa aducem in tara noastra Teatrul “Odeon” de la Paris, care vine cu “Reunificarea celor doua Corei”, ultima creatie a lui Joël Pommerat, care a primit acum doi ani “Premiul Europa” pentru cel mai bun regizor. In afara de a fi realist, este un teatru de actiune mai curand decat un teatru de text, de poezie textuala. Daca nu probezi ca esti un mare partener, care te bazezi pe calitate, nimeni nu vine indiferent cat ai plati. Aduc pentru prima data si “Théatre du Soleil” al Arianei Mnouchkine, cu spectacolul “Molière”. Este un mare eveniment cultural. In acelasi timp, ii traducem si ultima carte. Va veni, de asemenea, Jean-Jacques Lemaitre, care este probabil cel mai mare compozitor si creator de instrumente din lume, reusind ca fiecare instrument sa fie un spectacol, o lume. Vor fi ateliere cu acesti trei mari artisti pe parcursul intregului Festival. Sa-l amintim si pe Duccio Bellugi Vannucini, creatorul de masti pentru Ariane Mnouchkine si important actor al “Théatre du Soleil” care va lucra cu artistii. In final, cei trei mari artisti se vor intalni cu toti cei cu care au lucrat in workshopuri pentru a avea un dialog. Va fi proiectat si un documentar, “Avignon, Curte de Onoare si camp de lupta”, de Michel Viot si Bernard Faivre d’Arcier, director, ani de zile al Festivalului de la Avignon, avandu-i ca invitati peGeorge Banu si pe Bernard Faivre-d’Arcier. Va fi, de asemenea, Alain Buffard, unul dintre cei mai mari coregrafi ai Frantei, cu “Tout va bien”, care va prezenta tempouri muzicale demente, batute si scartaite, costume croite asimetric, o imbratisare a dansului cu razboiul, cu antrenamente absurde duse la extrem. Acorduri siropoase de acordeon. Artistii se vor maimutari la masinile de razboi, suporti de microfoane se vor transforma in carabine, iar tehnica teatrala va functiona exact pe dos. Adaugati si nenumarate companii de strada. Toate ingredientele teatrului se gasesc in “Farsa Jupanului Panthelin”: personaje colorate, intriga, intorsaturi dramatice, quid pro quo-uri, nebunia carnavalului, rituri funerare. Cu aceasta ocazie, actorii de la “Naif Théatre”, muzicieni, acrobati si dresori de oi, si-au pus hainele si mastile unui mic circ ambulant, ce aminteste de “La Strada” al lui Fellini, cu muzica live a lui Nino RotaMorricone, cat si a altor fanfare itinerante. Montarea acestui spectacol, “Farsa Jupanului Panthelin”, dupa un autor anonim din secolul al XV-lea, ii apartine lui Richard Demarcy si a avut un succes extraordinar la Paris. Adaptarea in viziune contemporana nu se abate de la spiritul si morala povestii, iar scenografia este o punte intre trecut si prezent.


Actorul Constantin Chiriac in Eu, Rodin, cu Esther Cloet

Dupa cum marturisea E.S. Philippe Gustin, Ambasadorul Frantei, exista o dubla sarbatorire in acest an: implinirea a doua decenii atat de la constituirea Francofoniei si a Festivalului de la Sibiu.

Este si motivul pentru care am creat acest sezon francofon. “U Teatrinu” prezinta “Minunata pantofareasa”, dupa Federico Garcia Lorca, in regia lui Guy Cimino. Nu pot fi omise spectacolele Companiei “Les Goulus”, cu “Cupidonii”, in care veti admira zei greci, statuari, care sageteaza inimi, ale trupelor “Divine Quincaillerie”, cu “Boemii”, “Kabaret de poche”, cu “O mica lume minunata”, in care veti putea intra intr-un taram al viselor, emotiilor, al unui cabaret in miniatura in care jocurile si efectele de lumini va vor duce intr-o atmosfera plina de magie. Fara a avea pretentia exhaustivitatii, propunem o panorama a diversitatii artistice a Frantei care va fi ilustrata in intalniri cotidiene. Artele spectacolului reprezinta un domeniu transversal, care se hraneste din text si care hraneste cinema-ul. In acest sens, spatiul consacrat unei librarii franceze la intrarea in sala de spectacole, precum si diverse proiectii de film vor intregi festivalul. In afara programului extrem de bogat, aceasta invitatie de onoare subliniaza si o mai veche colaborare intre FITS si Franta. In acelasi timp, stabileste un cadru reinnoit pentru cooperarea dintre Institutul Francez din Romania si Sibiu. Dispunem de acum inainte de o prezenta locala, via noul nostru lectorat a carui activitate acopera toate domeniile actiunii culturale, lingvistice si universitare a Institutului in Romania, in special organizarea unor expozitii si crearea unei filiere francofone. Acesta vine sa sprijine actiunile desfasurate de “Maison d’Ile et Vilaine”, un excelent exemplu in domeniul cooperarii descentralizate dintre Franta si Romania la Sibiu.

Parteneriatul cu “Cehov Festival”


Fanfara si gratioasele majorete poloneze

Festivalul focuseaza si pe Rusia. Ce ne puteti dezvalui despre “Sezonul rusesc”?

Sunt mandru ca am creat acest parteneriat cu “Cehov Festival”, care incepe la final de mai si se termina la final de iulie. Avantajul Festivalului de la Sibiu este urias pentru ca se desfasora in acelasi timp cu el, dar si cu “Festwochen” de la Viena, care incepe tot in aceasta perioada. Festivalul International de Teatru de la Sibiu ii reuneste pe unii dintre cei mai importanti creatori promovati in selectiile “Golden Mask Russian Performing Arts Festival” si “Cehov International Theatre Festival”. Sezonul rusesc de la Sibiu marcheaza o gala a tinerilor actori rusi in dialog cu vechea generatie de actori de la Moscova si Sankt Petersburg. Selectia noastra isi propune sa evidentieze noile tendinte din acest spatiu teatral, oferind publicului o viziune provocatoare asupra lumii din jur si a limitelor umanitatii prin complexitatea montarilor propuse de unii dintre cei mai importanti creatori europeni ai momentului. Unul dintre cei mai premiati dramaturgi si regizori rusi, Ivan Varapaev, va fi prezent la Sibiu pentru a-si prezenta spectacolul „Iluzii/Illusions”, o melodrama a valorilor sincere, fara complexe, sub forma unui dialog cu publicul. Actorii Teatrului “Praktika”nu interpreteaza vreun rol, pur si simplu spun povestea in intunericul ce invaluie sala. Spectacolul va avea loc luni, 10 iunie. Ca dramaturg, Ivan Varapaev a castigat unele dintre cele mai importante premii de acest fel din Rusia, printre care “Premiul Consiliului Prezidential” pentru contributia adusa literaturii ruse. In semn de recunoastere pentru opera sa, dramaturgul are programat in agenda festivalului si un spectacol-lectura dupa piesa „Dansul Delhi”, in traducerea Masei Dinescu. Evenimentul va avea loc duminica, 9 iunie, si este produs de Teatrul National „Radu Stanca” in parteneriat cu Societatea Romana de Radiodifuziune. Mai mult decat atat, filmul sau de debut, „Euphoria”, va fi proiectat, in aceeasi zi. Pentru acest film, Ivan Varapaev a primit “Premiul special al juriului” la Festivalul “Kinotaur” de la Soci, “Leoncino d’ Oro” la Festivalul de Film de la Venetia si marele premiu “Crinul de Aur” la Festivalul de la Wiesbaden. Proiectia de la ora 16.00 va fi urmata de cea a filmului „Dansul Delhi”, produs in 2012, dupa piesa cu acelasi titlu. Artistul va fi prezent la Sibiu pe toata durata evenimentelor.


Kmehin, coregrafie a Kolben Dance din Israel

La ce alte spectacole incitante ne inviti?

La „Trei surori/ Three Sisters” al companiei “Nebolshoi Drama Theatre”. Spectacolul, regizat de Lev Erenburg, premiat de trei ori cu “Golden Mask”, este o tragicomedie despre imposibil, despre irealizabil, o poveste necrutatoare, taioasa si cruda, montata in maniera traditionalista. La premiera spectacolului, criticii de la “Sankt Petersburg Vedomosti” spuneau ca aceasta productie este „o profunda si stralucitoare analiza psihologica si un nou efort uman de a raspunde la intrebarea de ce nu suntem fericiti?”. Fiecare personaj are durerea sa, chinul sau, iar tristetea emotionanta este impletita cu un fel de suferinta fizica: pe de-o parte, dragostea este insotita de o durere de dinti, iar singuratatea este asurzita de o raceala. As adauga si „Nunta/ The Wedding” de A. P. Cehov, in regia lui Vladimir Pankov, o co-productie a “Cehov International Theatre Festival”, “The National Academic Janka Kupala Theatre” din Minsk si “International Confederation of Theatre Associations”. Adaptarea moderna dupa textul lui Cehov se deruleaza liniar, intr-un spatiu al viselor, iluziilor si al grotescului si imbina jocul actorilor cu momente muzicale si de dans. Productia reuneste pe scena 27 dintre cei mai premiati actori rusi intr-un spectacol modern, ce exploreaza sincretismul in arte. Pankov foloseste atat muzicieni din noua generatie, cat si din zona simfonica. O desfasurare de forte uriase care vorbeste despre dragostea pasionala. Nascut in 1975, Vladimir Pankov, considerat copilul teribil al teatrului rusesc, a studiat la “Academia Ruseasca de Arte Dramatice” si s-a profesionalizat in muzica clasica, jazz si balalaika, fiind considerat fondatorul genului teatral sound-drama. Este un rasfatat si al Teatrului „Odeon” din Paris si al celui din Lille, al celor din Londra, dar si din Germania sau Statele Unite. Il aduc, de asemenea, pe Kiril Serebrenikov, unul dintre tinerii de forta ai teatrului si cinematografului rusesc, care, recent, dintr-o uzina a facut un centru de cercetari. M-am batut pana in panzele albe sa fac un parteneriat pe picior de egalitate. Aceleasi costuri le suportam reciproc. Mi-as dori sa vad acelasi tip de parteneriat cu rusii si in domeniile economic si politic. Inca o data subliniez ca trebuie sa investim in valori, asa cum sunt tinerii cercetatori ce au fost de curand premiati, sau in actorii, in regizorii nostri ce sunt aplaudati in strainatate si elogiati in paginile revistelor straine si carora in tara nu le multumeste nimeni. Sunt mandru ca am construit aici, la Sibiu, un “Centru de Cercetari” pentru a pune in evidenta valoarea. Strainii stiu aceste lucruri si de aceea ma trateaza ca pe un egal.

Un Festival deschis teatrului, artelor strazii, dansului, circului…


Un basm intunecat al companiei Yossi&Oded

N-as vrea sa uitam nici prezenta la Sibiu a spectacolului celebrului regizor Eimuntas Nekrošius, cu o vizionara “Divina Commedia” dupa Dante Aligheri, productie a “Meno Fortas Theatre”, creata in toamna anului trecut, care, printre altele, a cucerit Italia. Nekrošius transforma calatoria lui Dante prin Infern, Purgatoriu si Paradis, in cautarea frumoasei Beatrice, intr-o redescoperire a iubirii prin cele mai ascunse colturi ale sufletului uman. Un tanar Dante, in camasa rosie, in plina criza adolescentina, ii frange inima Beatricei imbracate intr-o rochie eleganta, cu un sir de perle la gat. Virgiliu are o tigareta in coltul gurii si toate personajele aduc cu lumea zilelor noastre.

Insusi Nekrošius afirma: “Putem sa lucram la acest text o viata intreaga incercand sa intelegem ceva, cu sansa de a nu reusi niciodata”. Un spectacol care va dura aproximativ cinci ore. Sunt convins ca va fi o mare afluenta de public. Regizorul lituanian Eimuntas Nekrošius, care in urma cu doi ani a mai fost prezent la Sibiu cu spectacolul „Idiotul”, iar in 2009 tot la FITS a venit cu „Livada de visini”, prezinta acum cea mai noua productie a companiei sale. Regizorul despre care Arthur Millerspunea ca este „un fel de geniu” creeaza o lume fascinanta printr-o teatralitate ce pune accent pe folosirea poetica a imaginii si a sunetului. Rolul principal din acest spectacol este interpretat de actorul Rolandas Kazalaz, care il portretizeaza pe Dante ca pe un personaj senzual, pasional, ce nu accepta sa piarda. Acesta alearga dupa Beatrice in Infern, pentru ca „iadul este oriunde fara ea”. Spectacolul este produs de “Meno Fortas Theatre” in parteneriat cu “Teatro Pubblico Pugliese Bari”, “International Stanislavsky Foundation Moscow”, “Baltic House Festival” din Sankt Petersburg si “Lithuanian National Drama Theatre”.


Scena din Ubu Rege in regia lui Declan Donnellan

Din aceasta avalansa de mari spectacole nu va lipsi nici sezonul german. Recunoscuta pentru inalta tinuta a creatiilor sale coregrafice ce imbina dansul cu teatrul si muzica intr-un concept cu totul original, Sasha Waltz este una dintre cele mai de succes femei din lumea dansului contemporan. Cum ati convins-o sa vina la Sibiu?

Vrand-nevrand, la Sibiu exista si un patrimoniu german. Primul teatru construit aici a fost unul german. Se publica si un saptamanal teatral. Exista inca o cortina de la primul teatru, de acum 429 de ani. Trebuie sa fiu atent la vectorii care au dezvoltat acest oras de-a lungul timpului. Aduc pentru prima data din Germania pe Sasha Waltz, cu “Continu”, generat de un camp de tensiune intre curentele energetice emanate de coregrafie, muzica si vizual. Titlul denota continuitatea fortelor perpetue ale naturii. Sasha Waltz angreneaza impulsuri plenare pe care le-a mai explorat in proiecte majore, desfasurate pentru muzee in anul 2009, in inaugurarile artistice ale arhitectilor David Chipperfield de la “Neue Museum” din Berlin si Zaha Hadid, de la Muzeul “MAXXI” din Roma. Cu ajutorul celor 24 de dansatori, a conceput o coregrafie la scara mare. Opera simfonica “Arcana” de Edgard Varese reprezinta miezul muzical, caruia i se adauga compozitii realizate de alti artisti, precum Iannis Xenakis si Claude VivierSasha Waltz aduce esenta miscarii in spectacolul de dans „Continu”. Artista de origine germana a primit numeroase premii pentru creatiile sale, printre care cea mai importanta distinctie culturala din Franta - „Ofiter al Ordinului Artelor si Literelor / Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres”, precum si „Crucea Federala de Merit / Bundesverdienstkreuz am Bande” a Republicii Federale din Germania. Sasha Waltz a studiat dansul la Amsterdam si New York, iar in 1993 fondeaza compania ce ii poarta numele. In perioada 2000 – 2005 a facut parte din boardul artistic al Teatrului “Schaubühne am Lehniner Platz”, iar in prezent repertoriul companiei sale numara 18 creatii prezentate pe cele mai importante scene ale lumii, precum si un portofoliu de colaborari cu peste 250 de artisti si ansambluri din 25 de tari. De asemenea, aduc cea mai mare companie out door, “Titanick”. “Odiseea” lui Homer este punctul de pornire al productiei in care directorul unui teatru ambulant se incumeta sa monteze propria versiune a acestei opere clasice, pierzandu-si drumul in propria sa lume bizara. Imaginile pline de forta si ironie se impletesc cu lumea reala a grupului de teatru si epopeea lui Homer, intr-un spectacol despre prezent si Antichitate in egala masura. Sper ca la acest festin sa ajunga peste 40.000 de spectatori pentru ca va fi un spectacol grandios.

Focus Polonia


Constantin Chiriac alaturi de Primarul Sibiului, Klaus Johannis

Anul acesta vor fi prezentate spectacole din cele patru colturi ale Poloniei si indeosebi din Wroclaw, oras aflat acum in pregatirea pentru capitala culturala in 2016. Asa cum specifica Pawel Potoroczyn, Director al Institutului “Adam Mickiewicz”, “ceea ce au in comun spectacolele din acest an nu e doar locul din care provin, ci si muzicalitatea lor. Speram sa va oferim o sansa de a cunoaste cultura poloneza prin intermediul magiei teatrului”.

Am obisnuit deja publicul cu “Focus Polonia”. Adam Mickiewicz aloca o suma mai mare decat primesc eu de la Ministerul Culturii, ICR si de la Guvernul Romaniei, pentru cele cinci companii care sosesc la Sibiu. Polonezii au fost cei mai mari investitori si la Edinburgh anul trecut. Ei l-au adus pe dirijorul Valery Gergiev, care a devenit apoi Directorul Artistic de Onoare al Festivalului de la Edinburgh. Acesta a dirijat lucrarea compozitorului polonez Simanovski. Ei au investit 1.800.000 de euro ca sa aiba 104 reprezentatii, cu 23 de companii. A fost un boom cultural incredibil. Toata Europa si Marea Britanie au vorbit despre acest lucru. si atunci ne intrebam de ce la Comisia Europeana pentru Buget se afla un polonez?! De ce fostul presedinte al Parlamentului European a fost tot un polonez? De ce in discutii pentru viitorul presedinte al Comisiei Europene se afla tot un polonez? De ce Polonia a fost una dintre putinele tari din Europa care nu au avut recesiune? Iata raspunsul: pentru ca stiu sa investeasca din timp chiar si in cultura. Pawel Potoroczyn si Adam Mickiewicz vor veni sa conferentieze alaturi de presedintele Festivalului de la Edinburgh.


Spectacolul austriac Nebuni de legat

Pentru ca tot pui atatea intrebari, pot sa pun si eu una? De ce crezi ca Guvernul Romaniei nici macar nu i-a felicitat pe cei care au luat “Ursul de Aur” la Berlin? Sau pe Silviu Purcarete, care a primit “Herald Angel”?

Pawel Potoroczin mi-a spus ca ei au facut o cercetare serioasa si au constatat ca exista acum, in afara Poloniei, in jur de 14 milioane de polonezi. Numai in universitatile din Statele Unite sunt aproximativ 300.000 de studenti polonezi. Si au ajuns la concluzia ca trebuie sa investeasca in toti acestia pentru identitatea lor nationala, culturala, lingvistica… In 2015, m-au invitat sa ma asociez aniversarii Kantor. Bineinteles ca vor investi bani si ca este important sa te asociezi cu invingatorii. Gratie lor il aduc pe Jan Klata, unul dintre cei mai mari regizori si dramaturgi ai Europei, cu spectacolul “O piesa despre Mama si Patrie”, de Bozena Keff, in interpretarea Teatrului “Polski” din Wroclaw, care trateaza chestiunea idealului si realului. Structura textului se bazeaza pe trei siluete importante: Mama Poloneza,Mama arhetipala si Istoria, cea a Poloniei, cea a femeilor care sufera in paralel cu istoria barbatilor care lupta. Trupa “Karbido” se evidentiaza cu “Masa cu sunete”, care ne va purta intr-o electrizanta calatorie acustica in jurul lumii. “Song of Lear”, spectacolul regizat de Grzegorz Bral, pe muzica lui Jean-Claude Acquaviva si Maciej Rychly, a primit trei distinctii prestigioase la Edinburgh. Muzica devine un personaj, iar fiecare cantec reprezinta un punct de plecare catre urmatorul poem dramatic. Sa nu uitam nici atelierele de lucru cu Malgorzata Sikorska, care prezinta etapele metodei de gandire “Think Opposite”. Toate aceste surse vin din munca depusa de mine timp de 20 de ani.

Focus Japonia


O poveste japoneza. Foto Maria Stefanescu

Din nou Japonia este unul dintre partenerii privilegiati. De altfel, noul ambasador al Japoniei, prezent la conferinta de presa, a fost entuziasmat de a veni la Sibiu, mai ales ca in februarie ati avut un succes fulminant cu “Lulu” la Tokyo.

Cu Japonia avem o legatura extraordinara. Avem la aceasta editie sase spectacole venite din Japonia. Pe scena Teatrului “Radu Stanca” figureaza deja spectacolul “O poveste japoneza”, dupa Chikamatsu Monzaemon, o adaptare de Yasuda Masahiro, care semneaza si regia. Publicul roman va putea viziona ”Albina” deYasutaka Tsutsui, in regia lui Hideki Noda, de la Tokyo Metropolitan Theatre in asociere cu NODA MAP. In cetatea Cisnadioara va fi proiectat “Dojoji”, in regia luiMasahiro Yasuda, o piesa jucata in cele doua stiluri teatrale traditionale japoneze, “noh” si “kabuki”. Yamanote Jijosha aduna o colectie de texte din teatrul kabuki si “Dojoji” sau “Kiyo hime” de Torahiko Kaoori, dramaturg al secolului trecut.

Si n-as vrea sa uit sa va spun ca am creat cel mai important sistem de voluntariat, cu persoane care vin pana si din Japonia. Hideki Noda doreste sa duca anul viitor “Faust” in Japonia. La aceasta editie vin foarte multi japonezi cu un deosebit limbaj al valorii, al smereniei in fata calitatii.


O piesa despre Mama si Patrie de la Teatrul Polski din Wroclaw

Dar aveti si un “Focus Spania”.

Avem companii de flamenco, cum este “Paco Pena”. Aduc laureatul Premiului Cervantes la Flamenco de anul trecut, Rocio Molina. Va fi o sarbatoare a firii. Aducem mari companii din Israel, precum “Kolben Dance” si “Yosi Berg &Oded Graf Dance Theater”, companii multinationale cu dansatori din Georgia, Franta, Statele Unite, Marea Britanie… Fara modestie, cred ca stiu sa aleg bine dinainte pentru ca ma duc intotdeauna sa vad spectacolele. Compania britanica ”Cheek by Jowl” figureaza intr-un clasament al revistei “Time Out” ca una dintre cele mai influente companii de teatru din lume. Spectacolul prezentat la Sibiu este o montare in limba franceza dupa textul lui Alfred Jarry, “Ubu Rege”. Regia spectacolului poarta semnatura lui Declan Donnellan, fostul director artistic al “Teatrului National Regal” din Londra. As recomanda si “Cum va place” dupa Shakespeare, de la Kotemarjanishvili din Georgia, prezentat in cadrul sezonului “Globe”. In aceasta versiune in limba georgiana, teatrul se transforma intr-o padure, timpul se va opri in loc si nimic nu va mai conta in afara de povestea seducatoare a lui Shakespeare.

Perfectiunea dansului


Calaretii companiei franceze Les Goulus

Nu vor lipsi, cu siguranta, nici apreciatele spectacole de dans. In afara de Sasha Waltz, ce alte trupe vor evolua?

Un spectacol eveniment, intitulat “Aur vechi”, este cel al “Rocio Molina Company” din Spania, castigatoare a numeroase premii internationale. Cel mai nou spectacol al companiei „A Compás!” vrea sa transmita publicului natura coplesitoare a unei game variate de ritmuri Flamenco de la alboreá, un stil aproape tribal, cu efect de transa la complexitatea taioasa a buleríei. Cu alte cuvinte, artistii trebuie sa reuseasca sa faca publicul sa intre in ritm, sa simta ceea ce inseamna „a compás”. Este un uluitor spectacol in regia apreciatului Paco Peña. Distributia: Paco Peña, Paco Arriaga, Rafael Montilla (chitara), Angel Muñoz, Charo Espino, Jose Manuel Ramos (dansatori), Jose Angel Carmona, Cristina Pareja (cantareti), Nacho López (percutie)

Self-Portrait” este o lucrare introspectiva care ne face sa reflectam la vietile noastre de zi cu zi si la cat suntem de ocupati, iar „Dance with Tetsu”, o compozitie in timp real cu contrabasistul Saitoh Tetsu, un spectacol de dans bazat pe improvizatie, ambele ale companiei “Nam Jeong-Ho Dance” din Coreea. Din Cehia, soseste Andrea Miltnerová, cu “Dansul balerinei magnetice”, care evolueaza intr-un spatiu aparent minimalist, dar de fapt multidimensional, creat pentru a extinde perceptia si experienta dansului. „Aproape ca nu s-a miscat din acelasi loc si totusi, postura pe care a evocat-o ofera o experienta transcedentala datorita perfectiunii miscarilor executate… in loc sa ridice intrebari, corpul ei emana cu tarie raspunsul eliberator despre frumusete”, afirma Karolína Jermárová, in “Fresh Fl’esh”. I se alatura Dekkadancers cu “Si ratatii stralucesc”, in coregrafia semnata de Tom RychetskyViktor KonvalinkaTomas Cervinka din Cehia. Este un gheizer de idei minunate, arta poetica, umor, umanitate, folosirea extraordinara si inteligenta a sincronizarii, muzicii si o coregrafie originala. Dupa cate stiti, balerinii din Israel sunt foarte iubiti pe scenele sibiene. Si acum veti putea admira “Kolben Dance Company”, cu spectacolul “Kmehin”, care inseamna “trufa” in ebraica. Si, totodata, cuvantul evoca un altul, „kmi’ha”, care se traduce ca „pofta” sau „dorinta”. „Kmehin” ofera placeri hedoniste, grotesti sau sublime, prin dorinta si respingerea unui fel de mancare care starneste sau taie apetitul. O alta productie incitanta, de data aceasta israelo-daneza, este “Un basm intunecat”, coregrafiat de Oded Graf & Yossi Berg. “Black Fairytale” este opera fantastica pentru sapte dansatori care exploreaza conceptul de utopie prin text, muzica si dans. Ca urmare a succesului international al productiilor anterioare „4 Men” si “Animal Lost”, coregrafii Yossi si Oded continua cercetarea artistica in stilul lor unic si dezvaluie o noua piesa politica despre conditia umanitatii. Este o cursa nebuna intre momente ce oscileaza intre agonie si extaz, razboi si pace, realitate si iluzii. Lumea descrisa este seducatoare, grotesca, dinamica, dramatica si muzicala.

Uluitoare spectacole de strada


Iata-i si pe Cupidoni!

In urma cu 20 de ani, cand ati pornit festivalul, ati cautat sa atrageti si publicul nu foarte elevat, prin spectacolele de strada, astfel incat sa inceapa incetul cu incetul sa iubeasca teatrul.

Numai asa ai certitudinea ca sufletul omului care vine in piata, care vede mereu miracolul cu care nu a fost obisnuit atunci cand a fost destelenit din satele vidate de tarani in anii ‘68-‘70, va incepe sa inteleaga teatrul. Copiii lor sunt inca sub handicapul acestei mosteniri. De aceea m-am gandit ca e bine de adus mari spectacole de strada, incat publicul sa poata sa devina sensibil.


Marsul picioroangelor si Fanfara Regala din Merchtem

Sa nu uitam ca, datorita Festivalului, Sibiul este invadat de turisti din intreaga lume. Spectacolele de strada au devenit deja un motiv de bucurie pentru intregul oras, spectatorii venind cu mic cu mare pana la orele tarzii ale noptii, razand si aplaudand.

Am mai spus-o: cultura este un factor determinant care poate genera solutii foarte importante la nivelul turismului, pentru a ajuta societatea romaneasca. Pentru noi spectacolele de strada reprezinta o investitie importanta, oferind publicului larg o oportunitate extraordinara de petrecere a timpului liber alaturi de prieteni si familie. Trupa franceza “Divine Quincaillerie” invadeaza strazile cu “Boemii”. Sunt inofensivi, timizi, uneori ciudati, dar intotdeauna binevoitori si preocupati sa se integreze. Pe durata plimbarii lor prin oras se realizeaza o comunicare ciudata, absurda si fluctuanta intre public si aceste personaje-papusi. Fiecare intalnire este o ocazie de a invata sunete, cuvinte, obiecte si gesturi care vor forma vocabularul lor la finalul plimbarii. Katerina Kubickova a infiintat “Gracja Majorettes Group” in anul 2000. Grupul a colaborat cu multe fanfare si participa la concursuri de majorete. In 2012 au castigat categoria de seniori cu baston si au participat pana in finala concursului televizat „Polonezii au talent”. Pot interpreta coregrafii pe muzica de fanfara. Solistele sunt campioane europene la categoria baston, ceea ce vor demonstra in “Fanfara si gratioasele majorete poloneze”. Aplauze cu siguranta vor starni “Marsul picioroangelor si fanfara regala din Merchtem”, al “The Royal Stiltwalkers” din Belgia. Tattoo-uri, lupte pe picioroange, carnavaluri, parade ale florilor, parade ale gigantilor etc. In fata celor pe picioroange sunt stegarii, cei cu talpici de lemn si o fanfara care interpreteaza o muzica vibranta. Din Austria vin “Nebunii de legat”. Oriunde apar aceste siluete nebunatice in frac, cocotate pe picioroange insufletesc publicul. Nu vorbesc, dar asta nu-i impiedica deloc sa comunice. Totul este nou pentru ei si toate reactiilor lor sunt uluitoare. Sunt artisti pe picioroange si poeti in suflet. Atrag atentia de cativa ani buni politicienilor si finantatorilor ca acest eveniment trebuie sustinut pentru ca, pe langa prestigiu cultural, aduce si plus valoare economica, sociala, turistica…


Boemii, spectacol al trupei Divine Qiuncaillerie

Ca si in alti ani, Festivalul propune o aventura ce exploreaza limitele corpului uman intr-o serie de reprezentatii ce imbina arta circului cu dansul contemporan, muzica, poezia, comedia si gimnastica. Asadar, ce este nou in acest sector?

Cele patru productii prezentate in sectiunea circ din acest an ofera in premiera nationala la Sibiu sansa de a descoperi un univers magic, al imaginarului, in care miscarea devine limbajul comun al unui grup numeros de artisti din Australia, Canada, Finlanda, Noua Zeelanda si Spania. Prima reprezentatie de circ din cadrul programului va avea loc sambata, 8 iunie. Apreciata la nivel international ca fiind un model de frumusete, compania “CIRCA” promite sa aduca publicului un spectacol rafinat, extrem de sensibil, ce exploreaza arhitectura corpului uman. Editia din acest an marcheaza reintoarcerea celor de la “Les Parfaits Inconnus” pe scena din Romania. Compania canadiana impartaseste viziunea artistica a unor artisti din medii diferite ca muzica rock, acrobatia si jongleria. Spectacolul „Le Retour” este plin de umor, creat pe ritmul festiv al muzicii interpretate live. Compania “Kallo Collective” prezinta un trio clovnesc excentric, ce da viata unui Frankenstein – clovn, adus pe masa de operatie. „Members of Our Limbs” este un spectacol provocator, ce pune accent pe interactiunea cu publicul si care aduce aminte de Mr. Bean si chiar Charlie Chaplin prin abilitatile fizice si de sincronizare ale artistilor. Sambata, 8 iunie, si duminica, 9 iunie, publicul de toate varstele se va bucura de doua reprezentatii de circ in aer liber, oferite de Compania “Fadunito”.

As vrea sa nu omiti sa-mi spui care vor fi regizorii romani prezenti cu spectacole pe scenele sibiene?

Silviu Purcarete, Alexandru Dabija, Victor Ioan Frunza, Andrei Serban, Felix Alexa. In acelasi timp organizez si un dialog intre toate scolile din Romania si cele din lume.

Perioadele de criza sunt batalii cu tine insuti


Descopera magia spectacolelor de circ

Cum te-ai incumetat, la aceasta editie, sa faci un festival de asemenea amploare intr-o perioada de acuta criza, cand, dupa cate stiu, celelalte festivaluri europene dispun de sume importante de bani?

Intotdeauna, perioadele de criza sunt batalii cu tine insuti. In perioadele de prosperitate, este o inflatie de evenimente in care politicul isi pune foarte mult amprenta, in care fiecare vrea sa dezvolte un festival pornind de la usturoi pana la ceapa, de la castravete pana la nu stiu ce idee filosofica. Cand sunt bani e normal sa incurajezi cat mai multe initiative. Am incercat sa impun, la nivelul tarii, o formula cat de cat decenta, asa incat orice eveniment care se construieste sa aiba credibilitate. Nu te poti duce la un finantator, fie ca este Stat, Guvernul, ICR sau Ministerul Culturii, fie ca este o primarie, un consiliu judetean sau un sponsor privat, sa-i ceri sa acopere cheltuielile 100%, asa cum se intampla cu aproape toate festivalurile din Romania, fie ca sunt independernte, fie ca sunt sub obladuirea unei structuri de Stat. Din pacate, sunt foarte putine independente. Ar fi bine sa ai certitudinea a macar 40% din suma necesara, pe langa cei 40% pe care organizatorul ii aduce si nu sa se intample ceea ce am patit anul trecut, cand, cu 10 zile inainte de lansare, s-a schimabt guvernul, nu a mai iesit o Hotarare de Guvern si cei care au venit au zis ca nu-i mai intereseaza ce s-a discutat inainte.


Taci si joaca al companiei The Original Tempo din Japonia

Credibilitatea unei tari se face construind institutii, respectandu-ti cuvantul.

Ca sa construiesc festivalul a fost nevoie de o munca imensa de cercetare, de diplomatie, de relatii stabile care nu pot fi facute peste noapte. In aceasta clipa sunt cinci-sase structuri importante. Eu am antamat programele pana in 2017. Trebuie sa obtin finantari, sa gasesc formule prin care ceea ce aduc sa aiba parteneriat in alte tari, in asa fel incat sa divid toate aceste costuri pentru ca Romania sa plateasca cat mai putin. Totdeauna cand am certitudinea unei cat de mici finantari pot sa-mi antamez din timp bilete mult mai ieftine pentru cursele de avion, sa am parteneri in zonele sunet, lumini, promovare, astfel incat sa pot reduce costurile. Din pacate, la noi lucrurile se intampla altfel. Pe ultima suta de metri trebuie sa te bati sa obtii finantari in loc sa gasesti formule inteligente de dezvoltare a festivalului, de promovare a lui. Partenerii mei au conferinte de presa la Londra, Paris, Bruxelles, New York, chiar Tokyo pentru ca e important sa fii in zonele fierbinti. Festivalul este important pentru ca l-am legat de toate celelalte structuri care s-au dezvoltat pe principiul vaselor comunicante. Cand, in februarie, am fost invitat de “Tokyo Metropolitan” cu “Lulu”, iar partenerii nostri japonezi au platit peste un milion de euro, asta s-a datorat marii calitati pe care am probat-o prin spectacolele Teatrului National “Radu Stanca”. A fost, de asemenea, anvizajarea parteneriatului sub semnul calitatii, pentru ca ei doresc o coproductie in care Teatrul si Festivalul sa se implice alaturi de “Tokyo Metropolitan”, sa-l aiba pe Silviu Purcarete, o garantie a calitatii. In acelasi timp, domnul Hideki Noda, unul din cei mai mari artisti din toate timpurile din Japonia, a dorit acest parteneriat. Am folosit acel moment in asa fel incat sa-mi fac promovarea editiei din acest an. Acelasi lucru l-am facut in Polonia, cand am fost in turneu cu “Calatoriile lui Gulliver”. Dar nu pot duce la nesfarsit aceasta munca ingenioasa, care tine insa intrucatva si de o anume haiducie, pentru ca toate celelalte festivaluri din lume se dezvolta altfel. Cand ma duc la un festival, asa cum este cel de la Edinburgh, observ ca in afara directorului festivalului se afla in dreapta lui directorul de promovare, in cealalta parte directorul de finante, cat si directorul artistic si cel tehnic. Eu ma duc singur. Bineinteles ca este mult mai ieftin pentru noi, bineinteles ca eu avand bugetele in cap pot sa stapanesc intreaga viziune a festivalului si din aceasta cauza sunt primul care propun proiectele. Dar, candva, Chiriac va disparea. De aceea ma preocupa faptul de a promova o structura care sa reziste in timp, cu un director artistic, cu un director economic, unul managerial, unul tehnic care sa preia toate indatoririle. Nu cred ca putem duce la nesfarsit acest fenoment fabulos al Festivalului de la Sibiu fara o serioasa infrastructura. De aceea am dezvoltat “Scoala de Teatru” de la Sibiu, “Bursa de spectacole”, “Centrul de Cercetari Teatrale”, “Scoala de management cultural”, singura de altminteri din Romania. Mi-am dorit ca toti acesti studenti sa aiba in primul rand dimensiunea practica si sa se intalneasca cu toate marile nume. Studentii au azi atatea posibilitati sa participe la marile festivaluri internationale, sa lucreze cu mari nume ale teatrului ca Silviu Purcarete, Yuriy Kordonskiy, Alexandru Dabija, Felix Alexa. Marea batalie a teatrului si a festivalului a fost sa cream un nou public. In aceasta clipa, Comisia Europeana impune pentru programele 2014-2020, ca dimensiune principala, „bulding the new audience” (dezvoltarea noului public). Ei bine, Sibiul a facut acest lucru.


Dansatoarea de flamenco Rocio Molina

La Edinburgh, unde Teatrul “Radu Stanca” a obtinut un fulminant succes cu “Faust”, dar si cu “Calatoriile lui Gulliver”, competitia este la ea acasa. Cum de reusesc sa faca de fiecare data un festival de asemenea amploare?

La Edinburgh, au reusit performanta ca pe parcursul unei luni de zile sa organizeze 10 festivaluri in acelasi timp. Dar doua sunt importante: “Festivalul International”, in care sunt in jur de 30 de spectacole de teatru, de muzica, de dans de cea mai inalta calitate. In rest, forta mare financiara, comerciala si turistica este “Fringe”, pentru care sunt in jur de 300 de spatii de joc. Acolo tu te duci si-ti platesti tot, de la inchirierea teatrului la inchirierea aparaturii, de la plata promovarii in catalogul de cateva sute de pagini, unde cateva randuri inseamna cateva sute de pounds, o pagina intreaga ajungand la 3.000 de pounds. Dar, daca nu esti in acel catalog, nu existi. Singurul castig sunt biletele. Si daca te-ai dus cu calitate si reusesti sa convingi publicul, obtii si bani. Ca sa te convinga si mai mult pe tine ca spectator exista in jur de 60 de prestigiosi critici de teatru care vad toate spectacolele si in doua mari publicatii, “The Guardian” si “The Scotsman”, exista peste 60 de pagini dedicate festivalului in care sunt date stele pentru fiecare spectacol. Ai luat o stea, iti iei bagajele si te duci acasa, indiferent ce suma ai platit. Ai luat doua stele, poate ca mai vin doi-trei spectatori. Iei trei stele, deja esti interesant. La patru stele ti se ofera turnee, se vand bilete. La cinci stele triumfezi. Noi, cu “Faust”, am fost privilegiatii privilegiatilor, fiind invitati in “Oficial”, in zona rarefiata a alesilor, unde Festivalul plateste tot. “Faust” a insemnat peste doua milioane de pounds. Este ceea ce numesc, de multa vreme, diplomatie culturala: a construi succesul pe succes. “Faust” a nascut proiectul “Gulliver”, care a insemnat pentru prima data comisionarea unui spectacol de catre Festivalul de la Edinburgh, fara sa-l vada inainte. Premiera a avut loc in cadrul Festivalului de la Sibiu, dar el fusese deja anuntat in programul oficial de la Edinburgh. Am jucat la cel mai mare teatru, “King’s Theatre”, unde sunt 1.700 de locuri. Costurile spectacolului au fost mai mici decat incasarile de aceasta data, intrucat toate biletele s-au vandut datorita succesului pe care il obtinusem cu “Faust”. Am mai avut o surpriza nemaipomenita intrucat spatiul de expozitii pentru animale, aproape de aeroport, fusese transformat, gratie succesului cu “Faust”, care sfintise acel loc, intr-un spatiu destinat artelor spectacolului, unde acum existau trei sali, in care jucau Ariane MnouchkineMarthaler si Grzegorz Jarzyna. Directorul festivalului, Jonathan Mills, m-a chemat special, impreuna cu televiziunile, spunandu-le, “iata cu cine am construit acest succes”. Silviu Purcarete a fost distins cu “Herald Angel” pentru cel mai bun spectacol si cel mai bun regizor. Am primit imediat oferta ca anul viitor sa mergem in selectia oficiala de la Edinburgh fara ca macar sa anutam dinainte titlul cu care vom fi prezenti. Multe dintre spectacolele din “Fringe” sunt mediocre. Si atunci, eu am gandit ca ar fi bine sa fac altfel. Si pentru aceasta, selectez tot. Este o munca uriasa ca sa aduc, asa cum va spuneam, 350 de spectacole, pe care le selectez din cateva mii pe care le-am vazut sau despre care am aflat in intalnirile cu prietenii mei, care formeaza o roata in jurul lumii, cu care am facut parteneriate, ca sunt foarte bune.


Nunta, in regia lui Vladimir Pankov

Ai capacitatea de a construi in timp. Care sunt marile proiecte pe care le vei derula?

Nu intamplator, Teatrul “Radu Stanca” este singurul teatru din Romania care este in Liga Campionilor teatrelor din Europa, alaturi de “Odeon” de la Paris, “Teatrul National” din Bruxelles, “Young Vic” de la Londra, “Volksbühne” de la Berlin, “Abadia” de la Madrid, “Teatro Stabile Mercadante” de la Napoli, teatrul lui Lars Noren, din Suedia, care fac parte din aceasta Liga. Avand mare credibilitate si pentru ca lucram pe cate 5 ani, am pus impreuna 3 milioane de euro si primim de la Europa 3 milioane de euro si prin acest proiect eu reusesc sa aduc toti acesti giganti la Sibiu.Teatrul “Radu Stanca” este in aceasta postura privilegiata. Datorita acestui lucru, organizatorii Festivalului de la Avignon au spus, “Vrem sa fim parteneri ai acestei structuri”. Acum fac un spectacol promovand o regizoare tanara, Gianina Carbunariu, “Solitaritate”, care semneaza si textul, si regia, o premiera absoluta in cadrul Festivalului, care va fi prezent anul viitor in sectiunea oficiala de la Avignon. Romania n-a mai fost in aceasta sectiune de la Silviu Purcarete cu “Danaidele”. E un lucru important sa fim in acelasi an in editiile oficiale atat la Edinburgh, cat si la Avignon. In 2015, vom merge cu “Faust” la “Cehov Festival” de la Moscova. Si imi doresc sa-l duc pe viitorul presedinte al Romaniei sa se intalneasca cu Vladimir Putin la acest prestigios festival.

"Stiti cat e de greu sa convingi un Sir sa vina la Sibiu?!"


Divina Commedia in regia genialului Nekrosius

Creezi cu arta si un spatiu dedicat excelentei.

Da. Vrem sa personalizam excelenta, luand drept de autor, demonstrand ca, intr-o tara care nu e nici Franta, nici Germania, nici Anglia, se poate face o alee a celebritatilor, asa cum Hollywood a impus “Walk of Fame” in industria filmului. Vom avea sapte mari nume: Ariane Mnouchkine, Eugenio Barba, Sasha Waltz, George Banu, Declan Donnellan, Silviu Purcarete si Kanzaburo Nakamura al XVI-lea, conducatorul celei mai importante companii de kabuki din Japonia. Locul pe care l-am ales este unul binecuvantat. Sibiul a fost o cetate care n-a putut fi cucerita. Ea va fi cucerita pentru prima data de artisti. Intre primul si al doilea zid de aparare este o alee pietonala, ce uneste primul teatru construit pe teritoriul Romaniei la 1788, care acum e “Sala Thalia”, cu “Cazarma 90”, unde va fi construit viitorul teatru. Intre trecut si viitor se va naste aceasta Alee a Celebritatilor, unde in fiecare an vor fi adaugate nume importante din lumea teatrului, a dansului, a artelor spectacolului. Este un interes extraordinar din partea unor posturi de televiziune importante din lume de a consemna acest eveniment. Stiu ca anul viitor, pe aceasta alee vor fi Peter Brook,Eugenio Barba...


Ratatii, spectacolul Companiei Dekka Dancers

La Sibiu, s-a creat, in timpul Festivalului, o adevarata Sorbona intrucat in fiecare dimineata au loc discutii si conferinte despre spectacolele vazute cu o seara inainte, in prezenta unor ilustre personalitati.

Reusim performanta sa tiparim carti cu conferintele acestora. George Banu va fi sarbatorit printr-un volum tradus din franceza, dupa ce a fost sarbatorit de Sorbona si de “Alternatives Théatrales”. De asemenea, adaugati si cartea Arianei Mnouchkine ce va fi lansata simultan in Franta si la Sibiu. Imi pare rau ca romanii nu se zbat sa fie contemporani cu marile evenimente ale lumii, ca se ocupa mai mult de second hand-uri. Vor fi la aceasta editie si Dan HaulicaJonathan MillsSir Nelson Fernandez, care a condus “Visiting Art”, cel care a dezghetat relatiile Marii Britanii, organizand primele mari sezoane cu artisti veniti din India, din China, din Pakistan, din Iran. Stiti cat e de greu sa convingi un Sir sa vina la Sibiu?! Sa nu uitam ca Sibiul e singurul oras din Romania care are o agenda culturala fantastica. Iata, in aceste zile, are loc un festival international al jazz-ului. Este singura locatie romaneasca de trei stele din “Michelin”. Si toate se datoreaza si ajutorului oferit cu dragoste de Primarul Sibiului, Klaus Johannis. Sunt convins ca fiecare oras din tara ar avea nevoie de o asemenea personalitate. Sibiul a fost singura dintre Capitalele Culturale ale Europei care, dupa finalizare, nu a avut o cadere nici din punctul de vedere al evenimentelor culturale, nici din cel al numarului de turisti.


Ofelia Popii si Marius Turdeanu in recenta premiera Maestrul si Margareta

Esti un adevarat globe-trotter. Dupa cum marturiseai, ai fost in 145 de tari in care ai vizionat spectacole. Ce anume te-a impresionat mai mult in ultimul timp?

In Polonia exista aproape 30 de centre de cercetari teatrale. Ca presedinte al juriului am ales Wroclaw capitala culturala a Europei in 2016. Acolo am vazut o politica de stat extraordinar de coerenta. S-au creat solutii de infrastructura, de politica economica, de cercetare educationala, toate pe motor cultural. Polonia, din 2007 pana acum, a decontat la Comisia Europeana mai mult decat Romania in totalitatea proiectelor. Aceasta viziune cred ca este un exemplu ce trebuie aplicat la modul concret. Romania are acum obligatia de a face o competitie pentru viitoarea capitala culturala europeana pentru toate orasele. Polonezii au facut o evaluare a ceea ce inseamna specificitatea si toate celelalte proiecte ale oraselor in afara Wroclawului au ramas in picioare.

Construiesc succesul in asa fel incat el sa fie durabil


Scena din Faust

La ce visezi?

Visez sa inaugurez noul teatru, impreuna cu Centrul de Congrese, cu Centrul de Cercetari. George Banu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al aproape tuturor universitatilor importante din lume, a fost in preajma monstrilor sacri ai scenei, a scos carti despre ei si impreuna cu ei. De aceea am gandit impreuna o formula de doctorate de excelenta.

Care e cheia succesului tau?

Credinta si vointa. Totul e sa profiti de val, ca in surfing si sa nu cazi. Sa ai abilitatea inaltimii, pentru ca succesul presupune sa stii sa te mentii pe coama valului. Construiesc succesul in asa fel incat el sa fie durabil. Nu stiti cat de mult conteaza pentru mine omul de rand. Lucrez mult noaptea, dupa terminarea spectacolelor. Si atunci cand iau un taxi, indreptandu-ma spre casa, am avut bucuria ca taximetristul sa-mi spuna cu lacrimi in ochi: “Nu, nu imi platiti cursa pentru ca eu castig datorita festivalului dumneavoastra de teatru”. Nu m-am plans niciodata, desi uneori simt ca ma coplesesc greutatile si imi tasnesc firele albe din cap. In clipa in care voi incepe sa ma plang in loc sa lupt, ma voi retrage.

De ce crezi ca nu stim sa ne respectam valorile?

Pentru ca nu mai exista modele, nu exista educatie, nu mai exista elite. Imi aduc aminte ca, inca din timpul liceului, eram obligati sa facem performanta. Daca nu vom avea scari de valori si elite, nu vom avea cum sa evoluam. Uitati-va care sunt modelele promovate la nivelul media! Am fost martorul unui splendid eveniment din viata mea. Eram la Tokyo cand a intrat pe scena Kanzaburo Nakamura, conducatorul teatrului kabuki, in sala fiind cei mai bogati oameni ai Japoniei. Am auzit un murmur care crestea in intensitate pronuntandu-i numele, apoi toti si-au pus mana la frunte ca intr-o rugaciune si s-au asezat in genunchi. Japonia este o tara care stie sa-si respecte valorile. Mi-am zis: tara aceasta nu va disparea niciodata, oricate cutremure va avea. Si uitati-va ce boom economic este acolo dupa acel dezastruos cutremur, cand orice tara s-ar fi prabusit.

Teatrul este o scena, dar tot teatrul este si o poveste. Care este povestea ta?

Povestea mea se impleteste cu cea a Festivalului, care este probabil cel mai frumos copil ce poate fi conceput. Un copil care are nevoie de iubire, de oameni cu credinta, care au capacitatea de a merge oricand si oriunde in lume cu semetie, in fata oricarui partener. Cred ca ma aseman cu mama mea, care, daca nu termina o treaba, nu dormea. In dialogul sau cu publicul, orice mare actor e ca un mit: se releva si se ascunde in egala masura. Fie si numai pentru cateva secunde, toti avem nevoie de frumos. Azi, globalizarea sperantei se inrudeste cu amagitoarea trecere a timpului. Maine nu poate exclude unicitatea unei declaratii de dragoste sau a izbucnirii necontrrolate a durerii. Voi continua sa cred ca lumea are nevoie de dialog, de cuvant, de poveste, de dragoste.
.

Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate